Despre atenţie, punct de vedere, cadru de referinta,
arta de a (te) intreba, tipar de comportament,
resurse interioare, si creşterea de Sine -
cu Eminescu
In coaching este esential sa oferi celuilalt un alt
«punct de vedere» -
in sensul anume de alt loc din care poate vedea (el) problema.
(«punctul de vedere» nu inseamna o parere a ta –
cum prea repede se intelege, uneori)
In antrenamentul cu sine, Eminescu este constient de
importanta acestui «loc» in cresterea sa,
in largirea cadrului de referinta in care priveste problema
si se preocupa constant de
"a fixa punctul de intrebare"
In acelasi sens, de provocare a dezvoltarii, se refera si la
"
ridicarea spiritului asupra manierei lui" -
cum ar spune coachul: a privi patternul/obiceiul
(maniera de a fi) de “sus”,
de la inaltimea resurselor Sinelui,
existente, dar neaccesate inca.
"Capul unui om talentat e ca o sala iluminata,cu pereti si oglinzi. De afara vin ideile
intr-adevar reci si indiferente –
dar ce societate, ce petrecere gasesc!»
Exista un talent pe care il avem toti –
si pe care prea putin - si putini - il folosim :
atentia.
De ce merita sa te antrenezi?
''Tot ce-i cu putinta se si intampla in cursul vremei (..)"
Pentru ca poti sa fii tot ceea ce esti.
Eminescu este un exemplu de
self-actualization,
ceea ce nu înseamnă
'auto-împlinire',
ci
actualizarea eului, aducerea lui cu tine, unde vrei să fii,
sa fii mereu la zi - şi.. de ziua ta!
Cum am zice in limba neromaneasca ce-o vorbim -,
a fost mereu
in the flow,
atent si mobil -
la si spre el.
*citirea unui text fara claritate specifica
**citatele sunt din volumul Fragmentarium,
Editura Stiintifica si Enciclopedica 1981.
(de atunci o am; si de atunci o rasfoiesc :))