Inaltimea intalnirii

TVR Cultural reia sambata seara celebra emisiune
a lui Bernard Pivot, Apostrophes.
Ieri a fost intalnirea cu Marguerite Yourcenar.
Minunata!

Un fragment, aici:
http://www.youtube.com/watch?v=6nnGxajCA6Y

De vazut!
Extraordinara prezenta celor doi,
altitudinea ei si atitudinea lui -
incantarea ei grijulie,
incantarea lui curioasa
pentru jocul vorbelor
si al vorbelor corpurilor..

Intr-un dialog cu BP despre acest interviu, aici
http://www.youtube.com/watch?v=dLYxfUGQ9UQ
el povesteste cu cata grija s-a pregatit pentru intalnire,
pentru ca s-a gandit ca Marguerite Yourcenar
putea sa-i "de-a peste degete" (3:13)
daca el nu ar fi stiut ce intreaba -
daca nu ar fi fost prezent in intalnire,
"daca nu ar fi fost la inaltimea intalnirii"
pas etre a la hauteur de la situation. (3:42)


Un comentator zice ca Pivot pare mai inteligent
in acest interviu decat in altele, multe, si toate cu "inteligenti".
Si asa e.
Pentru ca Marguerite Yourcenar vorbeste ea insasi
intr-un "aici si acum" al ei si al lui, nu in ce a fost sau va fi.
E atenta la prezent si il recunoaste/=il lasa sa fie/
intr-o maniera uluitoare -
spune la un moment dat:
"intrebarea dumneavoastra ma face sa tremur"

Capacitatea de a fi prezent creste inteligenta
(emotionala, ca numai ea poate fi crescuta,
si tot numai ea, cu emisfera dreapta, te im-plineste)
si creste prezenta insasi.
Este chiar marca marilor scriitori:
ii citim nu numai pentru ca ei sunt prezenti,
ci si pentru ca noi suntem mai prezenti, citindu-i.
Si mai inteligenti -
in sensul apropierii de ceea ce putem fi.
Astfel de intalniri te cresc:
"inaltimea intalnirii" te inalta la.. inaltimea ta
la a fi tot ce poti sa fii.

Avem norocul sa ne intalnim in multe locuri
cu această scriitoare prezentă. 

 

Pitie pour les extraordinaires..(*)

Sunt unii care cred ca
"extraordinar" e superlativul de la "ordinar".

”De altminteri, nu văd cum eticul ar putea să nu revină
condiţiei creatoare autentice.
Iar când se întâmpă să nu-i revină,
această carenţă trebuie întâmpinată cu milă, şi nu judecată.
(..) de fapt, judecata te coboară,
pentru că îţi dă o superioritate pe care ţi-o acorzi singur.”
Constantin Noica în Jurnalul de Păltiniş

(*) titlu urmeaza modelul sintactic al celebrei:
"Pitie pour les forts"
dar, desigur, nu si spiritul..

"Nu pot da feedback critic!"

Supervizare in coaching articol din revista Coaching Network A.N. este nou-promovată manager într-o companie multinaţională. Experienţa ei în lucrul cu oamenii este relativ redusă, poziţia precedentă în companie fiind una de execuţie, dar de nivel înalt de specializare. Problema pentru care a apelat la coaching este legată de relaţia ei cu o colegă ”căreia nu poate să îi dea feedback critic” – ”critic” este cuvântul folosit de clientă. Coach: Ce iti propui sa obtii la sfarsitul discutiei noastre de azi? Client: O metoda prin care sa-i dau feedback colegei mele in legatura cu modul in care isi trateaza colegii. Sunt momente in care chiar nu pot sa-i dau feedback critic, desi stiu pe loc ce nu-mi place in atitudinea ei. Coach: Ce doreşti să faci oferind feedback? Client: Aş vrea să o determin să se schimbe. Coach: Am înţeles… Client: Aş vrea să devină un bun coechipier şi, la rândul ei, să fie un manager bun. Coach: Ai folosit expresia feedback critic… Client: Da. Uneori imi vine sa ii spun asa, fara menajamente, tot ce ma irita in modul ei de lucru. In primul rand e foarte autoritara, cu greu poti sa o convingi de un punct de vedere diferit. Si si stiu asta, nu de cand am fost promovata, ci de cand o cunosc. Coach: Inteleg, tu vrei sa se schimbe, vroiai sa se schimbe de cand o cunosti, si acum ai si autoritatea sa ii ceri asta. Client: Pai ne-am intalnit in mai multe proiecte. E competenta in ceea ce face, dar sunt si subiecte la care altii se pricep mai bine. Sincer! Si uneori ii e greu sa priceapa asta. Vrea sa aiba ea ultimul cuvant. Coach: Si in relatie cu tine? Client: Inainte sa fiu manager ne-am certat de multe ori... Coach (zambind): « Certat« e un sinonim pentru feedback critic? Client: Sa stii ca e imposibil sa ai castig de cauza cu ea fara sa ridici tonul. Cand sustine tampenii, vreau sa zic.... Ii repeti solutia cea mai buna si pare ca nu te aude. Coach: Si acum? Client: Acum ma blochez incercand sa gasesc o abordare diferita. Si parca trece momentul... Coach: In ce fel sa fie diferita abordarea? Client: Să îi dau feedback imediat ce apare o situaţie, fără să mai stau să îl pregătesc, să mă gândesc. Coach: Ce alte opţiuni ai mai avea? Client: (Tace) Coach: Dacă ai întreba-o, ce alte opţiuni ţi-ar spune colega ta? Client: Nu ştiu. Coach: Revenind la ce ai spus mai devreme, de cand esti manager vrei sa se schimbe fara sa te certi cu ea? Client: Chiar vreau sa se schimbe. Pentru ca pierd prea mult timp ducand munca de lamurire. Coach: Ai vrea sa pui tu mana sa faci ce e de facut in felul tau? Care s-a dovedit in timp foarte bun… Client: Ce sa zic.... Coach: Pare destul de autoritar felul in care ai formulat ce vrei. Poate ca asa se explica certatul – stiti amandoua foarte bine ce vreti. Client: Exact. Doar ca acum eu sunt seful si parca nu mai pot sa spun chiar ce vreau. De-asta ma si blochez. Asa cred. Coach: Ai spus “Pentru ca pierd prea mult timp ducand munca de lamurire.”. Ti se intampla doar cu ea sau in general?... Client: In general. Cam nasol... Coach: Dimpotriva. [....] Feedforward: Cum ai putea-o face un coechipier mai bun fără să o schimbi? Cum te învaţă chiar ea, colega, să-i dai feedback? Cum poti sa “fii sef” spunand ce vrei? Si cum poti sa castigi timp ducand munca de lamurire ? Ce iti place din modul de lucru al colegei tale cu subordonatii ei? Poti sa-mi dai un exemplu in care ai dat “feedback critic” altcuiva? Care a fost rezultatul? Tu vrei sa-si schimbe ea punctul de vedere. Ea vrea sa ti-l schimbi tu? Cine castiga acest joc pana la urma? Sau, macar, care este scorul pana acum? Lisa Martin http://issuu.com/business-edu/docs/cn_nr_1/15

"un fruct al curajului, cu tot ce decurge de aici"

Proiectul a încolțit ca urmare a întrebării
„Dar de ce nu faci tu o revistă?”.
A prins contur ca și concept
pe fundalul concertelor festivalului George Enescu,
apoi în noiembrie-ianuarie a reunit nucleul de colaboratori,
iar de atunci până acum s-a muncit nonstop,
pe mai multe fronturi.
Nu e un fruct al experienței, e un fruct al curajului,
cu tot ce decurge de aici.(..)

Revisto, ia calul meu și du-te! (misiune)Revista de Povestiri își propune să devină un spațiu al imaginației, al talentului literar liber și deschis spre interacțiune, spre joc. Creațiile care te întâmpină aici spun o poveste, fie că o fac prin genul povestirii, al poeziei, al imaginii sau în alt fel.
Revista de Povestiri stimulează o lectură participativă, o complicitate creativă a cititorului – zâmbetul, recunoașterea în ideile din text, exercițiul de interpretare și continuare în gândurile proprii și personalizarea propriului exemplar vor crea legătura emoțională cu revista noastră.
Totodată, caracterul revistei va selecta în timp un buchet de scriitori minunați și va fi locul în care oricine are talent literar să-și dorească să debuteze. Revista va încuraja scrisul în sfera ficțiunii, publicând în fiecare număr două povestiri trimise de cititori. În același sens, își propune de asemenea să organizeze ateliere zdravene de scriere creativă și alte întâmplări provocatoare.

de aici: http://www.revistadepovestiri.ro/despre-2/

foarte frumos!
si, cum se stie, frumosul este expresie a eticului,
iar acesta este impresie a credintei,
cea care da actiunii sensul vietii pe care o traiesti -
"nu ai cauta daca nu ai fi gasit",
unde ai fi gasit poate insemna
ca ai gasit si ca ai fost gasit.
multumesc, Simina :)