”Am scris la un moment dat un text despre limbajul intrerupt,
unde am vrut sa spun ca limbajul intrerupt pentru mine inseamna
acel spatiu al literaturii in care un autor se opreste si se uita inapoi.
Incepe sa mediteze: de ce trebuie sa fac asa si nu altfel.
Acel spatiu in care mediteaza si schimba perspectiva.
Si atunci umbra se transforma, lumina se transforma,
spatiul capata alta dimensiune,
absenta devine nu vizibila ci necesara –
o resimti ca fiind necesara -,
si poti sa lucrezi in liniste si pace.
Si poti sa te duci in lume cu lucrul asta.”
Angela Marinescu
de aici: http://petrisure. wordpress. com/
In coaching, "limbajul intrerupt" este chiar recursul la antrenament: cand (dis)cursul vietii tale te nemultumeste,cand te opresti din dialogul interior, cand iei distanta față de cel care esti pana in acel moment,si faci loc celui care vrei sa fii de atunci inainte.
Mai mult in această postare din 2011: Limbajul intrerupt - despre coaching pentru.. poeti!
Am dorit să reiau această postare in semn de admirație pentru poeta Angela Marinescu, care a murit azi.
Să ne amintim vorba lui Boris Pasternak - „Poezia e limbajul cel mai rapid” - Angela Marinescu a făcut.
Later edit:
Aseara am incheiat postarea pe grupul #nestworking cu "A fost un om foarte atent"
Era ceea ce observasem citind ce scria și e, totodată, „asset”-ul pe care ne concentrăm în atelier.
Azi am mai citit cateva articole - iar intr-o ancheta in revista Vatra, iata ce e citată că a zis Angela Marinescu:
Era ceea ce observasem citind ce scria și e, totodată, „asset”-ul pe care ne concentrăm în atelier.
Azi am mai citit cateva articole - iar intr-o ancheta in revista Vatra, iata ce e citată că a zis Angela Marinescu:
„E o problemă de atenţie, de fler şi de iubire de viaţă.
Dacă ţi se pare că viaţa are importanţă, atunci găseşti poezie peste tot.
Dacă eşti un acrit lehamisit, nu vezi nimic nicăieri.”