sa aveti un an frumos!

m-am prins io ca asta le inseamna (sic!) pe toate
pup zdravan,
m

what happen while coaching: ES or RS?

TEDTalks : Daniel Kahneman: The riddle of experience vs. memory - Daniel...
From: TEDTalks (video)

It is a very challenging approach regarding the coaching process,
because the listening is important for both
empowering the client and asking question
to enlarge her/his frame of reference.
Daniel Kahneman speaks about the difference between
experience selves (ES) and remembrance selves (RS).

„The ES lives its life continuesly, it has moments of experience – one aftter the other. (..)The RS defines a story - the story the memory delivers for us, and is also true that we make up changes, significant moments and endings, endings are very very important. (..)”

When asking a question are you – as a coach -
experiencing your living-in-the present self or
you are preparing a story for your remembrance self?!
When answering a question is the client experiences
the living-in-the-present self
or he is preparing a story for her/his remembrance self?

Of course, there are 4 possible positions in a coaching session
ES (coach) & ES (client)
ES (coach) & RS (client)
RS (coach) & ES (client)
RS (coach) & RS (client)

Which of these is the most appropriate –
given the mandatory need of autenticity in coaching?!
Is it about a dynamic movement through it?

Clients came in coaching because of RS.
The problem is in the (recent) past,
therefore it has all the RS’characteristics.
Oups. Is coaching about the mastery of producing
better endings for your RS?!

That specific approach of coaching of ’using the present situation’
is working on the mechanism of making-up RS on the spot –
therefore better use their ES.

So, maybe ES-RS*ES-ES*ES-RS*ES-ES
could be a good secquence, quite similar to GROW model.
As it is obvious, the coach must stick with his ES!

Hm. By ending this way, am I working at my own happy RS? :)

Here you are some transcripts from the video.

”The psychological present is set to be about 3 seconds longIn a lifetime there are about 600 millions of them.(..)Most of them don’t live a trace, most of them are completely ignored by the RS, and yet somehow you get a sense that they should count, that what happends in these moments it is our life.The biggest difference between ES and RS is in the handling of time.RS is the one who has decisions. We actually don’t choose between expriences, we chose between memories of experiences.We think about the future as anticipated memories, not as about experiences. (..)The two selves bring up to notion of happiness. (..)RS: It is not about how happily that person live it is how satisfy or pleased that person is when that person thinks about her life. (..)The main lesson is: you can know how satisfied is somebody with their life, and that really doesn’t teach you much about how happily they live their life. And viceversa. (..)”

Watching the video further you will find out which is the turning point for happiness in terms of USD – for USA population :)

Cu tara mea, de ziua ei

Se spune ca boierii olteni care aveau podgorii
au angajat specialisti in degustarea vinurilor.
In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la gust.
Omul care facea operatia era un smeker,
adica un specialist pe care nu-l puteai pacali cu un vin prost.
De aici, prin extensiune, smecher:
un individ istet, imposibil de tras pe sfoara.

Ma gandesc la Emil Cioran si la
”eram hotarat sa fiu liber (..),
sa nu muncesc in sensul care se atribuie muncii (..),
sa nu am nicio responsabilitate (..)”

Ai zice ca suntem cu adevarat un neam de..
”responsabili ai libertatii” -
imposibil de tras pe sfoara, monser!

Noroc!



imaginea e de la: trancevibe-music.blogspot.com

din lumea celor care prea* cuvanta

‎"What is in your mind?" zise Face Book
"I felt a Funeral in my Brain", raspunse Emily Dickinson

*nu/in varianta lui Emil Garleanu - azi, necunoscuta..

Synchronicity – The MEANING "Causing" Effects

There are a lot of theories about synchronicity –
numbers and expectations, y compris.

”Synchronicity is the coming together of
inner and outer events
in a way that cannot be explained by cause and effect
and that is meaningful to the observer.”
Carl Jung

I fully follow Alain Cardon in this description of
an encounter-syncronicity state.
”I think that synchronicity happens to me when
I am in a quasy-meditative state.
That is when I truly "trust the process"
and feel connected with myself
and with my surroundings if not with the universe”.

Therefore the training for seizing the moments of syncronicity
consists in being IN, being present,
attentive and aware of Self – in&out –
and this is the very meaning of being in a coaching relationship.

As for the ”collective intelligence” and ”correlated system”
for causa prima of syncronicity,
I will rather follow Teilhard du Chardin naming it
LE MILIEU DIVIN :)
And I will try a translation from Romanian:
”The charm of Divine Medium is
to be more and more intens within ourselves.”,
and further
”to be part of it is to be at full extent of your own.”

The more presence, the more extension,
and chance for noticing syncronicity.
What for?!
Well, as stated the famous friend of Niels Bohr:
”God is not playing dice”.
This is why is important seizing syncronicity.

If - as du Chardin said -
”acting is increasing the capability to love”,
I would say coaching is increasing the capability to act –
with and within whole Self and the Wholeness,
both for coach and client.

cea mai mare nevoie a celui ce apeleaza la antrenare

”Care credeti ca este cea mai mare nevoie din prezent a clientilor vostri?”
Mihai Stanescu pe ”Coaching in Romania”
http://www.facebook.com/home.php?sk=group_160169630689257

coachul bun pune intrebarea buna :)

cea mai mare nevoie ”din prezent”
- buna vorba lui Mihai -
e deprinderea atentiei focalizate,
la tine, la ceilalti, la afacere, la context, la viata, la toate alea.

ce?! cum?! hehe
cea mai mare nevoie e cea de schimbare,
de atingerea - si mentinerea - potentialului,
de leadership - aa - transpersonal!

poate nu m-am prins, da. asta cumpara omul de la mine.
atentie. focalizare. constienta.

gandindu-ma la raspuns - ha! auzi, atentia! -
am ”recoltat”(din englezescul recalled:))
proverbul ”buturuga mica rastoarna carul mare”
in cadrul de referinta setat de Eul Critic:
”oamenii vor spune ca ma ocup de neghinitze!”
(Neghinitza?! - alta recolta ”stransa” de atentia la ceea ce stiu :))
revenind la ”buturuga mica”:
tot buturuga mica te poate aduce sau abate
la/de la directia buna de miscare.

inchei citand celebra vorba a Comisarului Atentie:
”un fleac?! v-am ciuruit!”
:)

S.U.C.C.E.S.S

Acronym stands for: 

  1) Suppleness (incorporating thinking flexibly; creating, imagining & innovating; remaining open to continuous learning); 

  2) Understanding (incorporating listening with understanding & empathy; responding with wonderment & awe; gathering data through all senses); 

  3) Constructiveness (incorporating questioning & posing problems; applying past knowledge to new situations; thinking interdependently); 

  4) Courageous Thinking (incorporating persisting; taking responsible risks); 

  5) Exactness (incorporating striving for accuracy; thinking & communication with clarity & precision); 

  6) Self-management (incorporating thinking about thinking or meta-cognition; managing impulsivity); 

  7) Silliness* (incorporating finding humour) (from a review by Lee Say Keng on the book 'The Habits of S.U.C.C.E.S.S: Nurturing Intelligent people @School @Home @Work', by Henry Toi) 

 *nota mea: a se observa ca 'silliness' inseamna prosteala nu prostie..

excelenta face diferenta

Nimic nu e mai rau decat prostia mediocra!
Ce desfatare un prost care-si e in mana..

MB

back to basic marketing

Comertul a inceput prin a vinde prin vecini,
plasarea era in casa,
promovarea la hora, prin strigaturi si
produsul era ajustat conform ..ulitzei.
Acum se vinde prin ‘home’,
plasarea e pe ‘face’ (pe fatza?!),
unde, by the way, you can even.. 'book' what you want
promovarea e prin..ciripituri (twit-twit) si
produsul e ajustat conform nishei de frenzi.
Mda. Deci, zilele astea urmeaza sa (va) fac o strigatura!

Cum zicea acum doi ani Serban Alexandrescu/headvertising/
PR inseamna mult mai mult 'personal relations'
decat 'public relations.'
Insa personal relation nu inseamna relationare personala
ci construirea unei comunicari ca de la persoana la persoana -
o comunicare de calitate,
in respectul first rule :),
de aici:
http://coaching2success.blogspot.com/2010/10/communication-techniquecase-study-1.html

Ce are a face recenzia cartii cu managerul-coach!?

• http://www.libhumanitas.ro/face-a-book-2/
  
  mi-a ramas in cap fraza impresarului lui Tom Jones
  "El ar fi cantat oricum - si DEGEABA!"
  (in sensul ca nu a cantat ca-sa-aiba/pentru-ca-avea succes)
  asa ca, de ziua mea, mi-am daruit acest 'DEGEABA'
  am scris despre o carte pe care tocmai o primisem cadou.
  
  la o luna dupa aceea, am citit ca a aparut un concurs de recenzii.
  mi-am zis: ia sa pun textul!
  si daca nu castig, creste traficul - din alta nisa.
  DAR am castigat.
  
  acu ma uit in jurul meu sa vad ce am mai facut degeaba,
  cu mare placere, si oricum.
  sa vad ce concurs (de imprejurari) sa gasesc
  si sa castig!
  coaching through context, carevasazica..
  
  am postat si pe blog, cu o oarecare aprehensiune
  (scuze, dar nu gasii cuvant mai potrivit :))
  ce va zice comunitatea manageriala apartinatoare despre asta ?!
  
  poi, sa vedem ce ‘comunica’ despre mine acest fapt:
• fac/urmaresc un plan (obiective, realitate)
  organizez o activitate (structura, optiuni, sarcini)
  conduc (motivatii, decizii, oportunitati, invatare)
  urmaresc rezultatul (feedback si feedforward=coaching)
• comunic pe intelesul tuturor
  am o contributie valoroasa pentru ceilalti
  am gandire creativa, generatoare de alternative
  sunt analitica, gestionez informatii si le impartasesc
• am o atitudine morala, recunosc valoarea altuia
  sunt competenta, eficienta si eficace (am fost premiata :))
  sunt crezuta, placuta si urma(ri)ta (vezi*)
  sunt accesabila si proactiva (scriu aci, vorbesc acolo!)
  sunt capabila sa trezesc entuziasm pentru performanta!
  (am crescut vanzarea produsului si a produsului-eu :))
  
  Ale cui sunt aceste caracteristici?
  Ale oricarui manager!
  A scrie o poveste
  e proba de baza in orice curs bun de management..
  
  coaching through context, carevasazica – din nou!
  
  *azi am ‘implinit’ 600 de persoane care au citit textul
  s-a zis ca ‘textul pare ca vine din carte, e o continuare a cartii’
  ‘cea mai originala’, ‘ce textura!, ca la aia buni’
  si inca --si ‘foarte frumos text! oarecum orgasmic’
  aha. asta e emotie de emotie.
  
  despre ce a fost vorba aici ?
  despre noua economie: EMOTIONOMICS !/Dan Hill
  hehe – ce stie dumnealui, domnul Liiceanu, unde a ajuns!:))

coaching - art or science?

Coaching is an organic skill -
it needs both Edison and his sweat!

Magda Bunea

The Habit of Success*

I put the question bellow on some coaching groups discussions.
Are people reluctant to success?! How come?
I noticed that the very effect of any good coaching question is the ‘immediate success’ of the people you coach. ‘immediate success’ = the body’s feeling when the child makes his very first baby-step; a feeling of lightening and wellbeing after getting into the chosen action, on the begining spot.
And yet there is a kind of resistance. ..


In terms of Neurology, when you do something often enough
it becomes a habit –
a habit is something you do without resistance.
A kind of the 4th level of learning,
doing unconsciously what you do long enough consciously.

Is it reluctance to success an informations for coach
that the client hasn’t
“the habit of success”?!

Isn't it that baby-steps technique an approach
to engramme solid paths in client's brain,
getting him used with success?

Is it success something to be memorized
and to recall on the spot?

Let'a try some answers together :)

I was thinking about the way we Romanians react,
in society, politics, media -
consolidating 'the habit of failure' -
we already had build through centuries..

*after proudly (:)) writting the title,
I checked with the Internet,
and here you are an interesting book -
as far as I cruised through it.

http://www.amazon.com/Habit-Success-Henry-Toi/dp/9380227221


if you read untill here :)))
it is a 100% probability to enjoy these too:

http://coaching2success.blogspot.com/2008/11/inner-for.html

http://coaching2success.blogspot.com/2010/05/basic-approach-to-life-and-mop-model-in.html

http://coaching2success.blogspot.com/2010/03/out-of-box-there-is-nothing.html

« Imi imaginez Paradisul ca pe un corp ! » –

mi-am spus,
(urmand celebra topica borgesiana)
dupa ce am urmarit interviul de joi, pe TVR Cultural,
cu Gigi Caciuleanu,
si dupa ce am vazut, auzit, citit apoi, ore intregi –
ore intregi de petrecere cu omul acesta minunat.

Spune intr-un alt interviu, pe hotnews,
‘’Una dintre definitiile dansului ar fi
echilibrul dintre privirea interioara si privirea exterioara.”
Aceea era privirea mea exterioara. Si i-am spus.
A raspuns asa:
” Da. Dar si corpul, ca pe un Paradis...”
Privirea interioara.
Pentru ca Gigi Caciuleanu traieste acolo!

La vie en rose
http://www.youtube.com/watch?v=5tr79TUEdx8&feature=related

WHEN IS GREAT, BUSINESS IS BEAUTIFUL!

Cirque du Soleil on
Blue Ocean Strategy
(courtesy Mihai Stanescu for posting a
review on Chan Kim & Mauborgne's book)

www.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DAqWtTMm9M8Y%26feature%3Drelated&h=67c0d

Gallup: "(..) diferenţa între ţări e dată de numărul de companii care nu resimt o urgenţă a schimbării.”

”Din perspectiva performanţei,
diferenţa între ţări e dată de
numărul de companii care se simt confortabil,
care nu resimt o urgenţă a schimbării.” –James Harter, Gallup

”Totdeauna vor fi inovatori, şi cu ei putem lucra;
totdeauna vor fi firme disperate – şi cu ele lucrăm.
Problema e cât de mare e numărul celorlalte companii şi
cât de repede vor înţelege că trebuie să se schimbe. Nu ştiu, aici (in Romania - n. rep.).
Poate în 5 ani, poate în 15?!”

 Interviu acordat de către doi cercetători principali ai Gallup,
Dr. John Fleming şi Dr. James Harter, cu ocazia forumului , Bucureşti, aprilie, 2007

Partea a doua

Rep.: Ce credeţi despre mentalitatea angajatului român? Ce se poate face relativ la lipsa de implicare a acestuia?

J. Harter: În multe economii ce au urmat unor sisteme totalitare, bazate pe dezvoltare planificată, apar astfel de probleme. În primul rând, nu există tradiţia recunoaşterii meritelor individuale, a iniţiativei, a preocupării pentru motivarea angajatului. În al doilea rând, majoritatea activităţilor nu sunt clar definite din punctul de vedere al relevanţei lor pentru misiunea organizaţiei. Este vorba, deci, de a începe cu esenţialul: a-l conecta pe angajat la ceva pozitiv legat de munca lui, şi care să-i dea încredere în puterea şi importanţa lui în contextul organizaţiei respective; a te asigura că înţelege ce se doreşte de la el, că ştie la ce foloseşte activitatea respectivă şi că ştie cum afectează prestaţia lui performanţa întregii organizaţii. Şi, cel mai important, oferă-i o imagine care să-i inspire o productivitate mai mare şi o mai mare conectivitate cu întreaga companie. Trebuie să fii - sau să faci posibilă interacţiunea cu – un foarte bun manager.
În economiile care nu au o istorie a excelenţei în managementul individual, probabil problema implicării va fi rezolvată de generaţia nouă de manageri.

J. Fleming: Fiinţele umane au nevoie de recunoaştere individuală. Oamenii nu reacţionează liniar. Managerii de succes nu îşi propun să obţină perfecţiunea - pentru că oamenii sunt imperfecţi -, ci îşi propun să atingă excelenţa. Ei se adaptează fiecărei persoane în funcţie de nevoile acesteia pentru a performa bine – e cea mai grea parte a managementului.

Rep.: Şi cum poate un manager să facă asta?

J. Fleming: Trebuie să înceapă prin a asculta, pentru a înţelege contextul fiecărei probleme. Să spună ce rezultat aşteaptă de la angajatul respectiv, şi să-l asigure că îl va ajuta să găsească cea mai eficientă cale de a-şi atinge obiectivul şi că îi va da posibilitatea să aleagă singur. Pentru fiecare angajat demersurile pot fi cu totul diferite, pentru că oamenii sunt diferiţi. Şi un bun manager ştie asta. Poate părea complicat, dar e mai uşor să începi prin a accepta oamenii aşa cum sunt, în loc să încerci să le schimbi personalitatea; să eliberezi personalitatea pe care o au.

J. Harter: E vorba de a trece de la o mentalitate colectivistă la una centrată pe individ. O astfel de evoluţie este vizibilă prin cei câţiva manageri care încep să schimbe lucrurile, dezvoltând organizaţia pe principiul urmăririi excelenţei. Nu poţi face asta de unul singur, şi, cum nu beneficiază de cine ştie ce suport din partea organizaţiei, primul pas pe care trebuie să îl facă este să caute acei câţiva angajaţi care aplică astfel de principii, şi, apoi, întreaga organizaţie va începe să înveţe. Trebuie însă înţeles bine că un manager bun este cel care este orientat spre obţinerea anumitor rezultate.
Un manager bun este cel care începe prin a face bine şi ajunge să facă excelent.

Rep.: Gallup este implicată în mai multe organizaţii în România. Cum merg lucrurile? Vi se pare un ritm suficient de bun?

J. Harter: Cred că suntem la începutul dezvoltării unei noi abordări a managementului. În toate economiile cu care am interacţionat, am găsit trei tipuri de companii: cele care vor să fie primele, care inovează şi se schimbă continuu; altele sunt companii în pragul falimentului, care se străduiesc să supravieţuiască, încearcă ceva nou. Diferenţa între ţări o face numărul de companii aflate între aceste două extreme: organizaţiile care se simt confortabil, care nu resimt o urgenţă a schimbării. Ele determină cât de lung va fi procesul de trecere la maximizarea performanţei.
Totdeauna vor fi inovatori, şi cu ei putem lucra; totdeauna vor fi firme disperate – şi cu ele lucrăm. Problema e cât de mare e numărul celorlalte companii şi cât de repede vor înţelege că trebuie să se schimbe. Nu ştiu. Poate în 5 ani, poate în 15?!

J. Fleming: Cred că este important să atragem atenţia asupra acelor manageri care acţionează deja în spiritul excelenței. Sunt deja destul de mulţi în România. Ei pot fi un exemplu.

Un interviu de Magda Bunea

Gallup: „In confruntarea dintre natura umană şi politica organizaţiei

...cea dintâi va ieşi învingătoare. (..)”

”Oamenii de afaceri trebuie să se oprească puţin şi să se întrebe:
cum putem să ne raportăm la angajaţii şi clienţii noştri
ca la nişte fiinţe umane,
în toată complexitatea şi determinarea lor,
şi cum să facem acest tip de interacţiune evaluabil.”

Interviu acordat de către doi cercetători principali ai Gallup,
Dr. John Fleming şi Dr. James Harter, cu ocazia forumului , Bucureşti, aprilie, 2007

Partea intai.

Rep.: Deviza GALLUP Consulting este organic growth/crestere sustinuta. Se vorbeşte foarte mult despre crestere continua, crestere sinergetica . Cum se diferenţiază cresterea sustinuta de toate acestea?

J. Fleming Creşterea susţinută reprezintă rata de creştere a unei organizaţii, exclusiv creşterea din preluări, achiziţii sau fuziuni. Aceasta se bazează pe resursele existente în organizaţie, prin oamenii care lucrează acolo. Printr-un management mai eficient bazat pe evaluarea – în aceeaşi măsură - atât a implicării angajaţilor, cât şi a clienţilor, făcând recurs la însăşi natura umană. Pentru că, totdeauna, în confruntarea dintre natura umană şi politica organizaţiei cea dintâi va ieşi învingătoare.

J. Harter: Orice alt tip de creştere se sprijină pe achiziţii, pe dezvoltarea pe alte pieţe, pe reducerea costurilor, pe restructurarea proceselor de lucru. se bazează pe activitate continuă orientată spre a obţine mai mult de la sistemul uman specific – proprii angajaţi şi clienţi – prin implicare emoţională, prin construirea a ceea ce noi numim loialitate faţă de organizaţia respectivă.

Rep.: Şi Tom Peters spune că succesul unei afaceri e determinat de calitatea relaţionării cu oamenii - clienţi şi angajaţi.

J. Fleming: E, într-adevăr, foarte important să acorzi atenţie oamenilor, dar trebuie să fii focalizat pe aspectele relevante. Nu înseamnă că, pur şi simplu, trebuie să-i faci pe oameni fericiţi! Trebuie să îi ajuţi să fie fericiţi. Trebuie să ştie ce se aşteaptă de la ei. Trebuie să aibă un supervizor căruia să-i pese de ei, să investească în dezvoltarea lor. Prin munca lor, angajaţii trebuie să fie implicaţi în conjuncturi în care opinia lor să conteze, să fie chiar parte a rezolvării unei situaţii anume. Să nu fie puşi mereu în situaţia de a face ceea ce le spune altcineva. Când angajaţii sunt implicaţi, ei experimentează emoţii pozitive şi, atunci, acceptă cu uşurinţă să îşi asume răspunderea deciziei respective.
Dacă, la locul de muncă, pot dezvolta relaţii bune, pot învăţa şi se pot dezvolta, angajaţii sunt mult mai productivi.

J. Harter: Ceea trebuie să înţelegem este că, acum, conducătorii unei afaceri trebuie să facă un pas înapoi şi să re-gândească faptul că angajaţii şi clienţii sunt fiinţe umane. Şi că se comportă ca fiinţe umane, nu ca nişte maşinării sau ca nişte computere. Se pare că lucrurile acestea au fost un pic uitate. Angajatorii au impus o mulţime de norme de lucru şi de control, ignorând faptul că interacţiunea autentică dintre doi oameni nu se desfăşoară pe baza unui scenariu dinainte pregătit, după o listă de întrebări măsurabile. De aceea cred că oamenii de afaceri trebuie să se oprească puţin şi să se întrebe: cum putem să ne raportăm la angajaţii şi clienţii noştri ca la nişte fiinţe umane, în toată complexitatea şi determinarea lor, şi cum să facem acest tip de interacţiune evaluabil. Aceasta cred că este marea provocare.

Rep.: Cum poţi proteja - sau îmbunătăţi – activitatea unei organizaţii conduse de un manager nu prea performant, dar cu susţinere corporatistă sau de altă natură?

J. Fleming: În primul rând, trebuie să ai un foarte bun sistem de evaluare a performanţei: să ştii dacă echipa îşi face bine treaba, dacă clienţii se simt implicaţi, dacă angajaţii rămân sau pleacă din organizaţie, dacă există mult absenteism, dacă există accidente de muncă – e o listă întreagă de indicatori pentru măsurarea eficienţei manageriale. În al doilea rând, prin modelul nostru de management încercăm să construim un sistem de lucru care să poată fi condus în cel mai eficient mod, un sistem prin care punem la lucru natura umană, în opoziţie cu cele în care omul este tratat ca o maşină. Un astfel de sistem eliberează omul, îi dă posibilitatea să se afirme. Şi e de presupus că şi managerul va renunţa la acele .
 
Un interviu de Magda Bunea

chile

mina dinlăuntru.
mina adentro.
mine inside.

life after life

There are people living their lives
to the very bottom of it –
there is nothing left in there when they leave,
there is everything left out there..

Magda Bunea

Serge Gainsbourg,

d'ici

http://www.youtube.com/watch?v=duAk5um3B30&NR=1

la

http://www.youtube.com/watch?v=YW3WVuDc0cc&feature=player_embedded#!

et les paroles y restent toujours :)

La Javanaise
J'avoue
J'en ai
Bavé
Pas vous
Mon amour
Avant
D'avoir
Eu vent
De vous
Mon amour
Ne vous déplaise
En dansant la Javanaise
Nous nous aimions
Le temps d'une chanson
A votre
Avis
Qu'avons-nous vu
De l'amour
De vous
A moi
Vous m'avez eu
Mon amour
Ne vous déplaise
En dansant la Javanaise
Nous nous aimions
Le temps d'une chanson
Hélas
Avril
En vain
Me voue
A l'amour
J'avais
Envie
De voir
En vous
Cet amour
Ne vous déplaise
En dansant la Javanaise
Nous nous aimions
Le temps d'une chanson
La vie
Ne vaut
D'être
Vécue
Sans amour
Mais c'est
Vous qui
L'avez
Voulu
Mon amour
Ne vous déplaise
En dansant la Javanaise
Nous nous aimions
Le temps d'une chanson

Cand e minunata, ziua incepe cand vrea ea!

A mea a inceput de aseara.
Deschidere stagiune la Sala Radio. Concert superb.
Ceaikovski, Simfonia a V-a în mi minor.
Hm. Nu pot decat sa citez un titlu de Cioran:
"ea nu era de aici".
Ca urmare, m-am indragostit.
De toata sala, cu orchestra cu tot!
(am facut(!) si putina gelozie langa mine :))

De dimineata, Cezar Paul-Badescu m-a confundat cu

‘face-bulk’ si mi-a sugerat sa dau ‘like’
la romanul lui ‘’Luminita, mon amour”.
Desigur, am scris sa ma individualizez, mwahaha!

Draga Luminita Paul-Badescu,
tocmai am bifat si placerea de dumneata!
Acu', in chip firesc, as dori sa stiu: si invers?!!!
cum stiu eu ca Luminita ma priveste (sic!)?
ca doar am aflat de la cei vechi si galbeni ca
daca privesti o crizantema si ea te priveste pe tine...

Am transcris aci ca e interesant de observat cum
se merge din sinapsa in sinapsa, pan’la Luminita noastra -
cum se efectueaza largirea cadrului de referinta.

Apoi, ca tot a fost vorba de freimuri, un coaching mic
- de ambe parti!, ca orice antrenament de calitate -
la o cafea.. virtuala:

Io : dar dumneata pe unde mishuni si CE??
Ia : eu nu mishun nimic, am proiecte de

mishunabilitate si astept sa se materializeze,
intre timp, tot invat si invat
vorba pohetului
Io: vorba pohetului de expresie rusa :)
unde mere ea, invatatura?
Ia: la universitura
ai mei ma preseaza sa-mi iau un job nonxxx
Io: cate hotarari ai luat in viata matale presata?
aaa --- in viata matale si a fost urmare de presaj?
Ia: multe
am fost mereu foarte presata
probabil pt ca sunt presabila.
daca era dupa capul meu, ma depresurizam brusc
in sensul bun
si da si ma durea in cot de totzi
Io: orice presabil are limita lui, voyons!
(in cot doare al dreak de tare!!!)
Ia: tu cum esti?
esti presata, presarata, presurizata?
sau cum?
Io: pe mine nu m-a presat niimenE niciodata!
multam ca ma facushi sa ma dumiresc
cre k ma apasa din interior, cum ar fi -
Ia: ce face fata ta?
Io: lucreaza intr-un loc minunat,

adica e vazuta in piata de interes
pe dumneata cine te vede?
Ia: pe mine? (..) nu stiu
Io: succesiunea succesului e data de bifa la
competencies, image and-and-and visibility.
metoda presajului 'la blana' e, la limita, buna.

volumul real (la care se ajunge prin presaj)

la un presaj suplimentar isi iese din forma

si-si-si devine VIZIBIL!
competinte, esti, imagine buna ai !
cum te lamuresti unde vrei sa SUCCEZI?

Apoi, minunata imprietenire – si virtuala -

cu o doamna de o mare delicatete, Si de neuitat.

Poi, cum sa uiti pe cine iti spune:
« Magda, nu credeam sa mai intalnesc o femeie fata de care sa am
o stare asemanatoare celei date de Olga Tudorache,
de Zoe Dumitrescu-Busulenga si de bunica mea ! »

Si apoi, obisnuita discutie acra despre tara dulce.
Azi, pe poteca nobel-llosa-romanica.
Este readus in discutie un articol vechi, de aici:
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1212109-mario-vargas-llosa-despre-romania-paranoica.htm
"au stiut sa se faca utili, fara a parea periculosi"

iata o propozitie buna de folosint in intelesul ei.

in rest, ne spune ce spunem noi insine despre noi,

dar, ca de obicei, nu ne place sa ne spuna altii.

vorba noastra populara:'porc-porc, dar e in ograda mea!

Rezultat, ma bucur ca am obtinut intrebarea:
acum, la noi, cine e util, nu pare periculos,

dar are ceva skills pentru asta?!
Gracias, Senior!

Aceasta a fost o ‘comunicaliza’
(dupa modelul ‘vocaliza’ –

ceea ce faci ca sa iti pregatesti vocea)
un fel de ‘game de comnicare’
pentru performance-ul care ma asteapta (sic) azi:
finalizat notele (ah, domnule Ceaikovski!!!)
pentru cursul de comunicare ce va sa vina

r e p e d e.

si de final - un final extraordinar:
http://www.youtube.com/watch?v=RLV5hKU114A&feature=related

Coaching and fries, please!

The beauty of coaching is developing a consistent pattern to deal with (almost) any situation. 

How come?! 

Coaching is about growing attention, and awareness, and applying it! 

Coaching these three capacities in a particular circumstance /the coaching session/ secures the access to a higher level of capability to be attentive, to be aware, to apply in another circumstance, without a coach presence /a personal or professional environment/ 

Using them forward is - by itself - training and developing it. 

Coaching is something we all experience since childhood – is the way we GROW. /”Goal-Reality-Option-Will” – John Whitmore coaching model, and one of the most used during a coaching session

Is it true that everybody needs a coach?! No!, the truth is that everybody is the result of a coaching process. Coaching goes with anything for growing in everything.

Loializarea consumatorului - noua 'publicitate' în perioada de criză

Interviu acordat de catre domnul Casper Haring, managing director al Blue Business Media (BBM), compania poloneză care a organizat Conferinţa internaţională 'Loialitatea clienţilor'

Rep.: Subiectul summit-ului organizat la Bucureşti este loialitatea clienţilor. Dat fiind marasmul economic actual, de ce aţi ales această temă? De ce nu managementul riscului, managementul schimbării?
C. Haring: Este o conferinţă care se doreşte extrem de concretă: prezentarea unor instrumente de loializare folosite de diverse companii, evaluarea şi efectul folosirii acestora în dezvoltarea afacerii. Loializarea clienţilor este o unealtă foarte de utilă în perioade economice dificile şi reprezintă mult mai mult decât discount-uri pentru a menţine clientul. De regulă, companiile cheltuie mult pe publicitate pentru un produs, pe acţiuni care încearcă să atragă clienţi noi, dar care nu cultivă o relaţie eficace cu consumatorul acelui produs. Astfel că e de ţinut seama că investiţia în programe de loializare, fără bugete prea mari, determină un ROI mult mai consistent - deci loializarea clientului este un demers cu totul potrivit în criza economico-financiară actuală.

Rep.: Din interacţiunile pe care le-aţi avut cu oamenii de afaceri români, cum vi se pare că se poziţionează relativ la interesul pentru know-how la zi? Dar şi relativ la a împărtăşi celorlalţi din branşă din experienţa propriei afaceri?
C. Haring: Este prima conferinţă pe care o organizăm în Romania. Tocmai am avut o întâlnire cu cei mai importanţi jucători din retail-ul românesc şi pot să spun că există interes pentru informaţie practică din domeniile lor de afaceri, dar am costatat şi o oarecare ezitare relativ la a fi alături de competitorul tău. În Polonia astfel de schimb de know-how este privit mai relaxat, dar, desigur, există diferenţe culturale specifice care influenţează şi comportamentele de business.

Rep.: Credeţi că împărtăşirea informaţiilor în domeniul afacerilor este o 'monedă' care poate să aibă o circulaţia mai naturală chiar decât euro în UE? Are cunoaşterea specifică de business un rol coeziv în sustenabilitatea proiectului comun european?
C. Haring: E o întrebare complexă - pare că nu putem compara două lucruri aparent diferite, dar, în măsura în care zona euro are ca scop crearea unei platforme comune de dezvoltare economică şi comercială, atunci schimbul de informaţii - know-how - pentru a îmbunătăţi întreaga situaţie în Europa este baza dezvoltării economice comune. Totodată, trebuie acordată importanţă maximă educaţiei în domeniul afacerilor şi noi suntem foarte mândri că, prin conferinţele pe care le organizăm, oferim o variantă extrem de utilă de educaţie, prin accentul pus pe aspecte concrete din business şi pe împărtăşirea onestă cu ceilalţi datorită mediului specific de comunicare pe care îl creăm la conferinţele pe care le organizăm.

Rep.: Organizarea de evenimente de business este o industrie în sine. Pentru a avea succes pe o astfel de piaţă trebuie să te diferenţiezi. Care este perspectiva specifică a Blue Business Media ?C. Haring: Ceea ce face BBM diferit este să ofere cadrul perfect în care reprezentanţi din domenii de afaceri diferite, uneori chiar concurente, care nu au în mod tradiţional intervenţii în aceeaşi conferinţă, oameni de afaceri care nu sunt văzuţi împreună, să prezinte aspecte extrem de concrete din activitatea lor, într-o întâlnire. Un exemplu foarte grăitor în acest sens va fi Conferinţa pe retail din octombrie de la Bucureşti. Magda Bunea pentru AGERPRES

the win-win corral

niciodata nu cresti micsorand pe altul -
cum nici lasandu-te micsorat
nu-l cresti pe cel pentru care te micsorezi.

Magda Bunea

What save us from thinking

“There are two ways
to slide easily through life:
to believe everything or
to doubt everything;
both ways save us
from thinking."

Alfred Korzybski,

author of the most famous NLP stated premise,

"the map is not the territory"

Bunatatea e ocazionata

Oamenii sunt buni, daca au ocazia sa fie.

(Dintr-o parafraza dupa Goethe: ”poezia e ocazionata”)

Communication Technique/Case Study 1

First Rule:
genuinely choose/cherish/celebrate

the other’s and your joy of being
choose respectfully/cherish playfully/celebrate authentic

Studiu de caz: conversatie la teatru/solicitant si vanzator/S si V/

S/stie ca e foarte probabil ca nu mai sunt bilete
cu patru ore inainte de spectacol si stie ca poate intreba/
V/stie ca e sunat pentru un lucru a carui posibilitate
o gestioneaza el si e decis sa foloseasca ocazia
pentru a-si creste stima de sine/

S: Buna ziua!
/voios temperat/Dumnezeu nu-ti pune in traista./
V: Buna ziua..
/morocanos temperat/Dumnezeu iti da./
S: Mai sunt cumva bilete la xxxxx
/paraverbal cavernos tremurat pe cuvant, folosind semantica,
invitatie la a recunoaste ca suntem impreuna
in teama de xxxxx si si in bascalia salvatoare/
V: Nu. S-au terminat de mult..
/morocanos derutat, usor autointerogativ,
sesizand informatia paraverbala si invitatia la bucurie,
hm, asta ma face sa zambesc si eu nu asa voiam sa se intample,
dar mie imi place sa zambesc!/
S: Da. M-am gandit ca asa s-a intamplat!
Credeti ca daca trecem la ora inceperii
e posibil sa fi renuntat cineva?
/decis, validand locul de munca,
e un teatru cu spectacole foarte bune;
decis, validand faptul ca amandoi credem in intamplare;
decis, validand competenta V/
Ar fi vorba de doua bilete.
/neutru, ofera doar o informatie si
are incredere ca e primita ca atare;
neutru, invita la o discutie adult-adult:
eu spun ce stiu, tu spui ce stii./
V: Nnnuu... prea se intampla./
autoritar-derutat catre normal-adult,
asta ma intreaba ceva, nu imi cere ceva./
Doua s-ar putea sa gasiti.
Sa ma uit cine nu a confirmat pana acum rezervarea.
/decis, recunoscand si folosind competenta proprie;
neutru, imi fac munca asa cum trebuie./
S: Am fi foarte bucurosi!
/ neutru, validand bucuria de a obtine ce doresti,
pe care o traieste orice om si pe care si V
o recunoaste ca reala, valoroasa./
V: Da, sunt doua,
dar sa veniti cu jumatate de ora mai devreme.
/neutru bucuros, dau o informatie, imi fac munca asa cum trebuie,
si am si gasit pe cineva care intelege asta!/
S: Este minunat. Va multumesc mult!
/neutru bucuros, transmite ca are mare valoare pentru el
ceea ce i s-a spus, il invita pe celalalt la validarea bucuriei
si la participarea la un rezultat bun pentru amandoi./
V: Dar neaparat sa veniti mai devreme!
/neutru spre autoritar, nu simte ca a fost validat suficient
si are tendinta sa pice in vechiul tipar de a construi stima de sine./
S: Vai, dar este non-xxxxx ce mi s-a intamplat!
/neutru copilaros, folosind semnatica numelui piesei si
recunoscand lui V rolul de demiurg si al micii clipe de viata placuta,
si multumindu-i pentru asta./
V: Ha-ha, cu placere!!!
/neutru copilaros, recunoaste bucuria celuilalt
ca fiind fireasca si il recunoaste ca fiind demn de stima,
validand propria bucurie in cazuri similare;
stie ca a facut un lucru pentru care a fost recunoscut
si prin care se recunoaste el insusi ca fiind important
pentru el insusi si demn de stima.

Conclusion:
I like (to like) my job! (both S&V)
Be (both S&V) the apostle of a non-limiting belief.
Assist (both S&V) people to be the subject of their lives.

Be a compliment! (sic!) :)

Exercise:
Coach your own abilities for attention and awareness
in order to be able to coach on-the-spot
others' abilities for attention and awareness.
(unde coach inseamna.. antreneaza :))

(acum plec sa fiu la inaltimea credintelor S&V:))

„(..) I've been here all day

I know it looks like I'm movin' but I'm standin' still.”

Bob Dylan/Not Dark Yet

Cum să răzbaţi ca ziar tipărit – 8 strategii

(traducere rezumativa dupa:
Eight strategies to help newspapers thrive,
from Editor & Publisher Magazine)

CREŞTE AUDIENŢA: în media, miezul afacerii este să ai o audienţă cât mai mare pe care să o poţi vinde apoi pe bani. (..)
DEZVOLTĂ PRODUSE: vizează nişe de piaţă bine determinate în funcţie de interesul publicitar specific al mărcilor.
CREŞTE IMPLICAREA: foloseşte comentariile cititorilor în realizarea de content prin agregarea unor surse multiple de informaţii – remixează.
CREŞTE COMUNITATEA: oferă facilităţi de comentare, sharing şi citare încrucişată între site-uri; consideră motoarele de căutare prieteni nu competitori
ACCENTUEAZĂ PERSONALITATEA: ca să îţi păstrezi identitatea în turbionul mediatic trebuie să ai o personalitate puternică – în scris, în design, în marketing.
DEZVOLTĂ RELAŢIILE: focalizează-te continuu pe calitatea vieţii în comunitatea la care te referi în ziarul tău; audienţa loială atrage publicitatea.
CREŞTE VALOAREA: oferă cititorului posibilitatea să îşi amortizeze investiţia cumpărând ziarul tău – ajută-l să facă bani sau să facă economii prin informaţiile tale
DEZVOLTĂ O CULTURĂ A CURAJULUI: mediu organizaţional deschis, grija pentru client, inovare disciplinată.

Alan Mutter

Alan Mutter sustine cursul Journalism in an Age of Disruption

la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universitatii Berkeley.
Si-a inceput cariera in jurnalism in anii 70,

ca editorialist in Chicago Daily News,

a devenit apoi redactor-sef la Chicago Sun-Times,
iar in 1984 a avut functia de redactor-sef adjunct la San Francisco Chronicle.
Din anii 90 se ocupa de media online fiind unul dintre primii antreprenori in domeniu.

Articolul complet îl găsiţi aici:
http://newsosaur.blogspot.com/2010/09/eight-strategies-to-help-newspapers.html

”Cateva randuri, nimic intre ele” (coaching is about language – azi, cuvantul ”rand”)

Nu e vorba de lumea enorma pe care o deschide textul* Siminei
ci despre lumea mica in care traim –
despre cele doua randuri care sunt, fiecare in felul lui,
parte a acelei elite care, traditional, influenteaza
calitatea sociala a unei comunitati.
Manageri si Intelectuali.

Exista in analiza tranzactionala conceptul de
”ok corral”
acea situatie de comunicare in cadrul careia fiecare crede
despre sine si despre altul
ca este o persoana ”ok” –
poate sa judece si sa aleaga corect in raport cu
un continut prezent/informatii verbale si nonvernale, emotii/.

Intre cele doua ”randuri”, la noi, e un
non-ok vacarm.
Valoarea e raportata la.. raft!
Si unii, si altii se acuza ca nu sunt marfa.

Noroc cu limba romana :)
Randul asta nu a iesit bine, poate de randul urmator!

A fi de rand se refera aici la o perioada ce va urma.
Dar poate sa se refere la cineva care va urma –
ca in sintagma "sunt de rand la vaci".
Cum se vede, si intr-un caz, si in celelalt avem speranta
sa facem** branza.

(Oups. A fi ”de rand” se poate referi la .. randul dintre randuri:
ce rand e intre manageri si intelectuali?
angajatii telespectatori, de!!!)

Fiind io un manager mai intelectual
(are dreptate talentatul domn headhunter G.B. Ripley (sic!))
imi amintesc oportun ca am citit o frumoasa explicatie
a lui Constantin Noica (mare coach, cum se stie)
"Upanisadele, cu discretia acelui vino si stai langa mine,
nu s-au petrecut la televiziunea franceza - si uite ca au razbit".
Asa ca, hai, dom'le, unu' mai langa altu'!

*de aici
http://ciorna.wordpress.com/2010/03/22/cateva-randuri-nimic-intre-ele/
** recunosc ca am pus initial ”mare branza”,
dar mi-am dat seama ca ma las luata – hm – la rand.
Un sens (altul) al cuvantului.
Uf. ”Mama ei de netrebnicie romaneasca” –
a zis unul, iesind din rand.
(Cine?, raspund la intrebare pe e-mail)

Less is More

"Gladwell's conclusion, after studying
how people make instant decisions
in a wide range of fields from psychology to police work,
is that we can make better instant judgments

by training our mind and senses
to focus on the most relevant facts-
and that less input (as long as it's the right input)
is better than more. "

From editorial reviews for

Blink, by Malcolm Gladwell, 1st edition, 2005.

Copyright © Reed Business Information, a division of Reed Elsevier Inc.

Subiecte.. ratate

"Quand je vois certains qui demandent
des taux de rentabilité à 20, 25 %,
avec une fellation quasi-nulle"...
Doamna Rachida Dati, fost ministru francez,
despre fonduri de investitie,
intr-un interviu televizat, alaltaieri,
ratand.. inflatia.

Ce subiect pentru televiziunile de.. crevasa de la noi,
cate elodii --- aaa --- elogii analiste (sic). Subiect ratat.

Dar Freud, pardalnicul, umbla si prin capete mioritice,
preocupate de managementul de succes.. al transhumantei:
” Exista si alte alternaive
de a crea locuri de munca si bunastare economica. ‘’
Bunastarea economica. Subiect ratat.
Asta e. Inca o data se vede ca gura bate capu’...

Aveti aici si dovada – de altfel se gaseste usor pe google,
inflatie si felatie da rezultate.. norocoase!http://www.dailymotion.com/video/xezdi6_lapsus_news

Social Media - you need guts to face ...Facebook! :)

The more honest-involvement based values, the more users to "like'' :)


Social Media in Romania
From the 2nd Conference for ”TOP SOCIAL BRAND in Romania”/27.04.2010/Bucharest

50% of Romanian Internet users are not yet on social media
12% access the Internet SEVERAL times daily.
17% of spend time on the Internet is on social media platforms ( 11% in 2009)
Yahoo Messenger is still the most used social media – 5.7 mil
Hi5 is used by 4.6 mil
TRILULIU – a Romania social media product – has 3 mil users.
Youtube – 2 mil. (unofficial figure)
NETLOG – another Romanian social media product – 1.7 mil
Facebook – 1.2 mil – it has the faster increased rate +50% each 3 month

46% of users aim to meet other people
37% discuss about movies

2 mil blog readers
47 000 bloggers in Romania
5.5% of them are considered most influential

29 000 twitter accounts
(a research from Httpool – as they stated during the conference))
· Social media platforms permitt companies an instant interaction and therefore an instant positioning in consumer's mind.
· Very useful in launching new products and get quick feedback on it.
· The effect of a company presence on social media platforms is fully endorsed by its brand values - the more honest-involvement based values, the more users to "like''(you know, on Facebook this is what you need your "consumer" to thik :))
· Many people/employers from your company are already on social media and they lead the way you are perceived.
· Success in using social media is directly linked to the plus-value you offer to the reader through content you deliver by your accounts (facebook, twiter etc) - make it complete and make it simple.
· The person in charge of social media presence of a company need to have very good communication skills,an honest bond to comapany's values and vision - a creativeresult-oriented PR person
· Social media reflects the shift from mass marketing to individual marketing in our days - consecquently, a company can't survive without showing direct respect to the consumer - and the respect is the value of content you give to him by interacting on social media
· !!! Development of social media proved to be not a competitive split or a zero-result fight versus traditional media - journalists and bloggers work together and use each others specific features in each others specific products.

In terms of advertising it was emphasized a new aspect -
the interest of the online opinion leaders to offline presence -
in newspapers or BTL.
So, it is room for all... who provide quality.

Well, the conclusion was - you need guts to face ...Facebook! :) -
i.e. theconsumer/client;
only very opendminded companies use it so far, but ..
"the future sounds great" for social media!

si un articol recent, aici:
Facebook Sells Your Friends
http://www.businessweek.com/magazine/content/10_40/b4197064860826.htm?chan=magazine+channel_top+stories

Fa-ma, Doamne, cu noroc si arunca-ma in foc.

Ah, ce enorma bucurie de a fi!

Anormalitatea romanului?!
Romanul se naste normal si moare normal.
Zic sa tinem seama de asta.

(Iar vorba ”Pe roman, timpul nu il sinchiseste.”
valideaza continuarea normalitatii.. in between.)

Mândra si trista poveste a neasemuitei mele Bunici

Azi, 23 septembrie, ar fi fost ziua ei.
Ia sa vedeti ce PR avant la lettre,
ce demnitate, ce curaj de a numi ce e rău ca fiind rău..

Tovarăşe Preşedinte al CAP…
În urma trecerii cu măsuratul pentru a a stabili terenul
ce se cuvine noua, locuitorilor de la sate,
am rămas cu o nedumerire.

Eu sunt Diaconu Alexandrina, în vârstă de 68 de ani,
pensionată din învăţământ, unde am lucrat 35 de ani.
La toate cerinţele şi sarcinile ce mi s-au încredinţat
am lucrat cu mult drag şi tragere de inimă.
Ştiu consătenii cum am desfăşurat muncă şi la CAP
(nu numai la şcoala – nota mea).
În afară că şi soţul meu a lucrat până în faza istovirii vieţii.
Acum sunt văduvă de trei ani de zile.
Cu toate suferinţele bătrâneţii,
mă strădui ca să îmi păstrez bunurile ce am agonisit în familie,
la un loc cu soţul meu, timp de 44 de ani.

Am cunoştinţă de dispoziţiile şi cerinţele noii vieţi
ce se deschid în socialism,
însă e o lovitură sufletească ce mi-aţi produce,
în puţinele zile ce le mai am,
dacă şi din lotul ajutător ce se cuvine pensionarilor vârstnici
mi-aţi ciunti.

Grădina mea ar putea, mai degrabă,
fi un prilej de destindere sufletească
nu numai celor trei copii şi cinci nepoţi ai mei,
ba chiar şi unor vizitatori străini
ce ar vrea să cunoască biserica veche
ce e aşezată alături de acest lot ajutător.

Grădina este împodobită cu tot felul de pomi fructiferi
şi este întreţinută şi ca exemplu pentru cei tineri, pot spune.
Şi nu aş vrea să-mi văd pomii sfârtecaţi de huligani şi leneşi.

Alex. Diaconu

Mircea Vulcanescu

”Prodigioasa lui mecanică intelectuală se declanşa instantaneu,
de cum apărea în mintea lui -
de la el însuşi ori din afară –
o idee, oricât de subţire, oricât de ceţoasă.
Ideea era adusă la lumină, scuturată de nebulozitate şi
făcută să explodeze în toate direcţiile în care putea fertiliza.

S-ar putea spune despre mecanica gândirii lui Mircea Vulcănescu
ceea ce Valery spusese cândva
despre metoda lui Leonardo, şi anume că,
ajungând dinaintea unei prăpăstii,
Leonardo nu se întreba ”Ce-i de făcut?”,
ci desena podul care trebuia construit!

La fel pentru Mircea Vulcănescu:
soluţia exista în problemă,
soluţia preexista întrebării;
de vreme ce întrebarea se putea formula,
ea conţinea răspunsul. ”

Ştefan Fay - Sokrateion

The Coaching Twist

Analiza pe text:

Mihai: "o întrebare (retorica) la care am renunțat recent:
cât va mai dura rezistența românilor
la schimbările firești & necesare?"

Intrebare – fix in mijlocul cadrului de referinta reflex.
Asa ca – reflex – am pornit sa batem aceleasi cai:
Mult mult mult si mamaliga!

Apoi un coach, Rares:
"Te-ai plictisit sa astepti raspunsul sau l-ai gasit deja? :-)"

Si inca unul, io :
"Poi, acum, ca dumneata, Mihai,
romanul-coach cu cel mai mare efect,
ai renuntat sa rezisti rezistentei,
inseamna ca rezistenta insasi a incetat!
ca, vorba Lui:
daca unul e fara de pata, nu voi parjoli acest loc."

observati, romani dumneavoastra,
cum s-a schimbat locul din care privim -
iti vine sa zici sau iti vine sa faci?!

Acesta este sucirea care se intampla in coaching.
Apoi, urmeaza gradientul!
Dar despre acesta vom scrie frumos, in limba engleza :)
sa inteleaga tot concetateanul.

Ce ne impiedica sa atingem excelenta?(3)

Scene from Big Lebowski

ASCULTAREA

Poem*
de Tom Peters

Listening is ... the ultimate mark of Respect
Listening is ... the heart and soul of Engagement
Listening is ... the heart and soul of Kindness
Listening is ... the heart and soul of Thoughtfulness
Listening is ... the basis for true Collaboration
Listening is ... the basis for true Partnership
Listening is ... a Team Sport
Listening is ... a Developable Individual Skill
(Though women are far better at it than men.)
Listening is ... the basis for Community
Listening is ... the bedrock of Joint Ventures that work
Listening is ... the bedrock of Joint Ventures that last
Listening is ... the core of effective Cross-functional Communication
(Which is in turn Attribute #1 of organizational effectiveness.)
Listening is ... the engine of superior EXECUTION
Listening is ... the key to making the Sale
Listening is ... the key to Keeping the Customer’s Business
Listening is ... the engine of Network development
Listening is ... the engine of Network maintenance
Listening is ... the engine of Network expansion
Listening is ... Social Networking’s “secret weapon.”
Listening is ... Learning
Listening is ... the sine qua non of Renewal
Listening is ... the sine qua non of Creativity
Listening is ... the sine qua non of Innovation
Listening is ... the core of taking Diverse opinions aboard
Listening is ... Strategy
Listening is ... Source #1 of “Value-added.”
Listening is ... Differentiator #1.
Listening is ... Profitable.
(The “R.O.I.” from listening is higher than from any other single activity.)
Listening is … the bedrock which underpins a Commitment to EXCELLENCE.

* textul face parte din prezentarea sustinuta de Tom Peters

cu ocazia lansarii ”RE-IMAGINE! ! Business Excellence in a Disruptive Age”

Warsovia, May 2005

Ce ne impiedica sa atingem excelenta (2)
Ce ne impiedica sa atingem excelenta (1)

Ce ne impiedica sa atingem excelenta?(2)

*managementul poetic nu e o butada,
poezia sta cel mai bine la capitolul eficienta si eficacitate:
obtii cele mai bune rezultat cu cele mai putine mijloace;
legat de excelenta, e de observat – din nou – ca
excelenta atrage excelenta:
atunci cand poezia inalta – poetul era intr-o stare de excelenta cand a scris -,
cititorul se inalta – acceseaza zona sa de excelenta.
Nu prea sunt poezii pe retelele profesionale?!
Nu, dar ai zice ca toata lumea are cel putin un citat la/in cap!

Hm. Titlul declansator – In Search of Excellence –
e un adevarat Tao Te Ching,
iar Tom Peters a ajuns un Lao Tse.

Ce e in varful ierarhiei manageriale, dupa CEO? Guru!
Ce face Guru? Vorbeste p o e t i c.
Acu', scris cu spatii intre litere, se vede ca poetic este e t i c.
Hu-haaa… - vorba lui Pacino in Parfum de femeie –
Sa vedeti unde ajungem asa, din sinapsa in sinapsa, back to basic business:
e/Excelenta noastra :)

Tot de la aia oale-si-ulcele se stie:
forma sensibila a adevarului e frumusetea.
”Sensibil” nu vine de la filme xxx
ci de la vorba lui Steve Jobs:
”stii ca designul unui produs e cel care trebuie
daca iti vine sa il lingi.”

Stiti ca expresia excelentei unei organizatii
este FRUMUSETEA!
Frumusetea este prima ”masura” in lista lui Peters
cu ce ai de facut ca sa iti re-imaginezi afacerea.
(masura - in sensul a ceea ce ai de facut, dar si
masura – in sensul a ceea ce masori)

Asa ca, jupanitze si jupani dumneavoastra –
Sa scriu romaneste?! Sa scriu englezeste?! –
Hai sa fim frumosi, wtf!

Ce ne impiedica sa atingem excelenta?(1)

(intrebare pusa pe Romanian Managers Group)

Eu, ca preocupata de managementul poetic*,
am facut recurs la rigoare,
zicand ca trebuie definita mai intai problema:
pana sa vorbim despre ”cum” suntem... excelenţi -
de la managementul calitatii totale,
”calcand toate regulile” (sic!),
la ”hai sa miscam cascavalul” :) -
hai sa vedem ”ce” este excelenţa.

Fac o subliniere necesara:
In comunicarea de tip coaching pe care o practic
(chiar pana sa stiu ca se numeste asa!)
respect o regula esentiala:
nu pune niciodata o intrebare la care stii raspunsul.
!
(Vi se pare de la sine inteles?
Check it out your last question, where ever it is.)

Cand scriu aici, sunt eu in aceea stare
in care folosesc toate resursele interioare pe care le am,
in cel mai bun mod posibil?
Da.
Sunt alte momente in care nu se intampla asa?
Da.
Ce ma impiedica?
Acel Eu al meu care
se lasa lovit/criticat/neatent/subminat/urat si dus de/in directia loviturii/criticii/neatentiei/subminarii increderii/urii.
Ce pot face?
Doar ceea ce depinde de mine:
atentie, constientizare, incredere, iubire.
Ce este excelenţa?
Eu. Tu. Fiecare dintre noi,
atunci cand ne u r m ă m pe noi insine
cu atentie, constienti de tot ce se intampla,
cu incredere si iubire.

Cred cu tarie ca fiecare poate sa aleaga.
Am vazut oameni sufocati de
”nu fac tot ce pot pentru ca nu sunt apreciat” –
ajung la capatul vietii suparati ca nu au trait ceea ce le era in putinta.
Puterea de a alege sta in puterea de a te iubi,
de a avea valoare tu pentru tine,
de a avea incredere si respect tu in/pentru tine –
asa cred eu.

Dar dumneavoastra?
Un exercitiu pe care il puteti face este ’epitaful’:
„Aici zac eu. Nu mi-am pus in valoarea excelenta
pentru ca nu am fost lasat.”
Iata o intrebare foarte buna de antrenament
pentru excelenta in ceea ce faci:
Ceea ce fac ACUM SI AICI, fac pentru a obtine ceva in trecut (!!!)
sau pentru a obtine ceva acum, si in viitor?

Ce ne impiedica sa atingem excelenta (2)
Ce ne impiedica sa atingem excelenta (3)

Great graduate speach

"So many people think life ends too soon
while the real problem is
that so many people wait so long to begin it"

Mitch Thrower

http://www.youtube.com/watch?v=y3n0CHHLDVg&feature=pyv&ad=5641307797&kw=inspirational%20quotes&gclid=CKTJncXTgaQCFQMFZgodkCvOJA

It happen to get over it few minutes ago ---
which are already in the PAST.
About the FUTURE, it is a saying in Romania:
"If it didn' show yet, it must has been already arived":)

efectul care cauzeaza

Sunt unii care dau palme ca să îşi ia şuturi.

”Românii au o cultură preponderent kinestezică - orientată pe corp.” – Robert Dilts

”Oamenii care ştiu regulile după care proprietatea
determină atingerea şi creşterea valorii unei persoane
au un avantaj economic asupra celor care nu înţeleg importanţa acestui aspect.
Acest gol în cunoaşterea importanţei simţului de proprietate poate crea uneori
neîncredere şi gelozie, şi poate duce la conflicte între
cei care acţionează conform 'vechiului program' şi
cei care au internalizat 'noile programe'.”
Interviu acordat cu ocazia workshop-ului organizat la Bucureşti 'Coaching la nivelul identităţii - cum pot fi folosite crizele cu care ne confruntăm drept oportunităţi de transformare şi dezvoltare'. Workshopul a făcut parte şi din Summitul 'Vision & Leadership' de la Bruxelles, din ianuarie 2009.


Rep.: Sunteţi pentru prima oară în România. Ştiţi că este o ţară care a avut un tip de economie centralizată, comunistă, până acum 20 de ani. Cum vi se pare că se descurcă societatea românească cu 'implementarea capitalismului'?

Robert Dilts: Desigur, cunoştinţele noastre despre România sunt limitate de faptul că suntem pentru prima dată aici şi am stat numai în Bucureşti. În aceste câteva zile, însă, nu am observat diferenţe notabile între România şi majoritatea ţărilor capitaliste în ceea ce priveşte magazinele şi serviciile, varietatea ofertei de produse - şi mă refer aici la opţiunile în privinţa alimentelor, a mărcilor de îmbrăcăminte, a atenţiei faţă de client. Diferenţe mari am observat în infrastructură : starea străzilor, existenţa cablurilor electrice la suprafaţă, dar şi poluarea, accesul mai greoi la servicii bancare.
Dar, ca impresie generală, pot să vă spun că simt că România face progrese notabile în a deveni o ţară europeană. Ne simţim foarte bine aici şi suntem încântaţi ţara dumneavoastră şi de români.

Rep.: Coachingul, Programarea neurolingvistică - sunt abordări ce au apărut într-un parcurs natural al dezvoltării companiilor în societăţile bazate pe piaţa liberă. Ce le face aplicabile şi într-o societate care este extrem de tânără din punct de vedere antreprenorial?

Robert Dilts: Coachingul şi programarea neuro-lingvistică (NLP) sunt sisteme de bază, ele ţin de modul fundamental în care oamenii îşi definesc şi îşi ating obiectivele, depăşesc obstacole şi gestionează schimbări. Ele sunt legate mai degrabă de nevoi şi experienţe universal umane şi mai puţin de teorii moderne de business. NLP şi coachingul oferă oamenilor instrumentele ce le sunt necesare pentru a comunica mai bine, pentru a relaţiona optim cu colegii de serviciu şi cu membrii familiei şi pentru a planifica şi acţiona cu mai mult succes.
Instrumentele şi abilităţile specifice programării neuro-lingvistice au fost decelate printr-un process de modelare şi operaţionalizare a comportamentelor unor oamenii cu rezultate deosebite (din orice domeniu de activitate, nu numai din mediul de afaceri) şi ne ajută să identificăm, la diferite nivele, 'diferenţa care face diferenţa' cum spunea Gregory Bateson, unul din fondatorii acestui domeniu. Astfel, aplicând aceste instrumente, şi alţii pot obţine rezultate foarte bune, mai uşor şi cu un consum mai mic de resurse - mai eficient. Aceste nivele se referă la convingeri, valori, identitate şi scop, care, alături de însuşiri şi comportament, nu sunt dependente de un anumit volum de experienţă. Ca urmare, aceste instrumente şi abilităţi sunt la fel de utile atât oamenilor cu experienţă limitată în atreprenoriat, cât şi celor familiarizaţi cu procesele moderne de business.

Rep.: Vreme de 45 de ani, în România s-a încercat o 'reprogramare' neurolingvistică - avea şi un nume 'omul nou, de tip socialist'. În principal era vorba de 'ştergerea' simţului proprietăţii. Cum credeţi că a afectat acest lucru identitatea societăţii româneşti?

Robert Dilts: Probabil că a creat un fel de naivitate în modul în care oamenii se raportează la beneficiile pe care le poate avea o persoană din dreptul de proprietate şi din protejarea acestuia - şi mă refer aici nu numai la proprietatea a ceva ci şi la proprietatea intelectuală. Oamenii care ştiu regulile după care proprietatea determină atingerea şi creşterea valorii unei persoane au un avantaj economic asupra celor care nu înţeleg importanţa acestui aspect. Acest gol în cunoaşterea importanţei simţului de proprietate poate crea uneori neîncredere şi gelozie, şi poate duce la conflicte între cei care acţionează conform 'vechiului program' şi cei care au internalizat 'noile programe'.

Rep: E al optulea workshop pe care îl susţineţi în Europa de est. Care credeţi că poate fi impactul coachigului cu NLP în România?

Robert Dilts: Ceea ce pot să afirm din scurta mea şedere în România este că societatea românească are maturitatea necesară să aprecieze beneficiile pe care coachingul şi programarea neuro-lingvistică le oferă. Românii mi se par foarte 'antrenabili' (coachable) : am constat că doresc abordări noi şi sunt deschişi la feedback. Acest lucru face ca românii să aibă un spirit antreprenorial înnăscut. Cred că programarea neuro-lingvistică şi coachingul pot avea un impact extrem de bun asupra oamenilor de aici, atât pe plan personal, cât şi profesional. Din câte am observat, românii au o cultură preponderent kinestezică - orientată pe corp. Or, nefiind focalizate pe concepte şi cunoştinţe, coachingul şi programarea neuro-lingvistică pun accent pe instrumente practice pentru a transfera abilităţi - pentru 'a duce informaţia în muşchi'. Cred că acest demers este foarte potrivit cu stilul de învăţare specific românesc. O astfel de abordare ar putea accelera progresul ţării dv.

Robert Dilts este una dintre cele mai importante personalităţi din lume care au dezvoltat aplicaţiile NLP (programare neuro-lingvistică) în managementul organizaţiilor, definind metode şi tehnici specifice cunoscute sub numele 'NLP sistemic'. Robert Dilts este recunoscut şi pentru eficacitatea trening-urilor sale în companii de renume: BMW, Apple Computers, HP, IBM Europe, Banca Mondială, The Old Mutual, Bank of America, Alitalia, Telecom Italia, LucasFilms Ltd., Ernst & Young, The American Society for Training and Development, TrenItalia, alături de multe companii din domeniul hardware şi software ce operează în Silicon Valley.

Magda Bune, Rep :)

"Chatting is a good business!" -Patrick Collister

”Cred că dacă în 10 ani comunicarea nu este 100% directă,
marketingul din spatele ei este apă de ploaie. (…)
In UK, in ultimii 20 de ani, o86% din lansarile de produse noi au esuat”

Interviu acordat de Patrick Collister cu ocazia celei de-a doua
Conferinte Internationale de Marketing Direct
organizate la Bucureşti, septembrie 2010.

Rep.: Domnule Patrick Collister, care credeţi că va fi proporţia între marketingul centrat pe publicitate şi marketingul direct în deceniul următor?
Patrick Collister: Trăim vremuri în care totul devine direct: daca lansez o reclamă TV, voi adăuga adresa web a unui site la finalul spotului, ca să atrag oamenii să caute mai multe informaţii despre ofertă şi despre produs. Ca urmare, cred că dacă în 10 ani comunicarea nu este 100% directă, marketingul din spatele ei este apă de ploaie.

Rep.: Credeţi că se întâmplă acest lucru pentru că 'direct' e sinonim cu 'natural' în acest context al dezvoltării tehnologiilor inteligente?
Patrick Collister: Desigur! În trecut, transmiteai o reclamă la televizor şi te puteai aştepta să obţii recunoaştere pentru brandul tău. Dar acum, având atât de multe canale de comunicare către oameni, trebuie să le foloseşti pe toate. Aşa că ai site-ul prin care oferi mai multe informaţii şi dai posibilitatea celui care îl accesează să interacţioneze cu reclama respectivă, să fie parte din ea, să o transmită mai departe. Aşa că toată comunicarea va fi directă. În mare parte, este deja.

Rep: Prezentarea dumneavoastră a început prin a evidenţia asemănarea dintre o relaţie de dragoste autentică şi relaţia dintre produs şi client. Un alt foarte cunoscut om de publicitate din Marea Britanie, Kevin Roberts, a lansat conceptul de 'lovemark' şi afirmă că este stadiul maxim de eficacitate a unui brand. Care sunt ingredientele marketingului direct prin care acesta poate face ca orice produs sa îşi găseasca 'iubitul' - citeşte cumpărătorul?
Patrick Collister: Da, şi în marketingul direct e vorba de aceeaşi cale de care vorbeşte Roberts. Cum spuneam, afacerile sunt centrate pe tranzacţie: când o companie de asigurări trimite o ofertă, tot ce îşi doreşte este să îşi ia banii. Majoritatea îţi propun un discount: 'Câştigă 25% din valoarea asigurării!' Este o tranzacţie: cumperi bani. Îmi imaginez cum e să primesc acasă o ofertă pentru asigurarea locuinţei. E o scrisoare deja deschisă, aşa că mă uit la scrisoare cu sentimentul pe care îl are oricine când cineva i-a umblat prin corespondenţă. Şi cu acelaşi sentiment mă gândesc cum ar fi să îmi umble cineva prin toată casă. Aşa că brusc îmi pun întrebarea: în fond, de ce mi-ar trebui o asigurare?!
Pentru mine, cel mai important aspect este cum îşi afirmă acea companie valoarea, şi acest lucru este ceea ce funcţionează în marketingul direct. În acest fel, o firmă este văzută ca mai puţin lacomă - 'Vreau banii tăi!' - şi e percepută mai mult ca propunând 'Cum putem să facem asta împreună.'

Desigur, cei mai mulţi oameni de marketing urăsc ce spun eu pentru că un astfel de marketing consumă timp şi este scump. Dar, dincolo de păreri este realitatea: în ultimii 20 de ani, in Marea Britanie, în termeni de produse noi, 86% din lansări au eşuat. De ce?
Pentru că oamenii nu au simţit nimic relativ la acele produse.

Secretul constă în faptul că toată comunicarea ce însoţeşte un produs este lipsită de acea propoziţie care să îi facă pe oameni să simtă promisiunea afirmată de producător şi care să îi determine să răspundă acelei promisiuni.

Conform cercetărilor, dacă există conţinut emoţionant în comunicare, probabilitatea de răspuns creşte cu 37% faţă de răspunsul la o comunicare exclusiv tranzacţională. Din punctul meu de vedere, acesta este factorul cheie. Tot factor determinant este şi pentru a înţelege de ce 94% din tot marketingul direct este groaznic - e o insultă la adresa inteligenţei omeneşti.

Rep: Am ascultat aici prezentarea unui vorbitor care îndemna la cât mai multe e-mail-uri transmise.
Patrick Collister: Da. S-a afirmat că succesul stă în număr: dacă ai 0,1% răspunsuri la e-mail poţi să îţi zici: 'Am reuşit!' Dar ce se întâmplă cu cei 99,9% oameni care s-au enervat?! Detest spam-ul şi, ca urmare, detest toate aceste mesaje agresive, aşa că de îndată ce aflu cum să blochez un astfel de trimiţător o voi face.

Şi aşa se întâmplă cu tot marketingul actual: oamenilor nu le place ce le comunici decât dacă înseamnă ceva pentru ei. Şi numai în acest caz îţi permit să le intri în viaţă. Consumatorul devine un participant activ în marketingul unui produs - acesta mi se pare un aspect crucial. Este revelator exemplul unui producător de încălţăminte pentru sport despre care s-a spus într-o carte că foloseşte minori în fabricile sale. Cartea s-a vândut în un milion şi jumătate de exemplare. Şi totuşi, acea marcă se foloseşte cel mai mult în sport. De ce? Pentru că s-a construit o relaţie excepţională între produs şi consumator. Cum faci asta?!

Rep.: Este vorba de a împărtăşi?
Patrick Collister: Aveţi perfectă dreptate. Dacă simt că un brand mă exploatează, pun cruce oricărei apropieri de acesta. În plus - ca niciodată până acum - am instrumentele prin care să spun şi altora. Dacă firma doreşte să mă influenţeze pe mine şi eu pot să influenţez piaţa ei. E foarte important să asculţi ce spun oamenii.

Şi cred că acesta este miezul expunerii mele de astăzi: oameni cred oameni.
Dacă un om spune ceva despre un produs,
acest lucru este crezut mai degrabă decât ce spune compania.

Rep.: Cum se aplică marketingul direct în organizaţii? Ca şi în pieţele specifice, şi la locul de muncă se manifestă tot mai mult necesitatea recunoaşterii angajatului ca persoană. Poţi folosi marketingul direct pentru 'a vinde' angajaţilor misiunea şi obiectivele companiei?
Patrick Collister: Cu siguranţă! Cum să determin oamenii să muncească mai mult, mai bine şi să devină ambasadori ai brandului respectiv? Cel mai adesea, angajaţii sunt oamenii cu care este cel mai important să vorbeşti. Dar şi cei cu care se vorbeşte cel mai puţin sau deloc. Ceea ce este catastrofal! De acea am dat exemplul cu acea firmă care are 40- 45 de oameni care nu fac altceva decât să stea pe chat în fiecare zi. Au sute de conversaţii pe zi, mii de conversaţii pe săptămână în care oamenii 'varsă' tot ce îi frământă. E un nou mod de a te raporta la muncă. Este foarte de important să reuşeşti să trezeşti interesul oamenilor asupra a ce şi cum faci, altfel eşti sortit eşecului. Companiile reprezintă ceva, au valori pe care le afirmă. Din ce eşti mai deschis, din ce primeşti mai mult înapoi. Este un fapt extrem de vizibil şi în politică: a încerca să le propui oamenilor să împărtăşească actul de a guverna este un lucru extrem de interesant.

Marketingul direct este abordarea viitorului, pentru că totul devine direct.

Patrick Collister a lucrat în publicitate a ocupat funcţia de director de creaţie în cadrul celor mai apreciate trei agenţii de publicitate din Marea Britanie. În anul 2003 a fondat propria agenţie de training, Creative Matters. În anul 2006 a pus bazele unei cercetări anuale în domeniul industriei de comunicare - de la publicitate BTL la marketing online - în urma căreia se măsoară eficacitatea campaniilor. Raportul ce poartă denumirea 'The Big Won' consta în alcătuirea unui top al celor mai bune agenţii, cele mai interesante campanii etc. Collister a susţinut mai multe prezentări în România în ultimii cinci ani, de un mare interes bucurându-se prima expunere a rezultatelor The Big Won la AdPrint, în 2009.

Organizată de firma More Than Pub, a doua ediţie a Conferinţei Internaţionale 'Marketing Direct' s-a bucurat de participarea a circa 300 de participanţi şi a fost difuzată live, simultan, pe website-ul evenimentului (http://www.marketingindirect.ro/). More Than Pub este o firmă ce oferă servicii de marketing direct, relaţii publice, creaţie şi organizare de eveniment.

Magda Bunea pentru Agerpres

'morning

Coming to work, listening Bob Dylan ---
Dignity never 've been photographed.
and an A-HA moment:
"I have all my life with me!"
a real wow :)

The greatest benefit

The greatest benefit the Inner Game coach
brings to the conversation is
to trust clients more than the clients trust themselves.

And having that trust in the client
can be achieved only by
having learned an increasingly profound trust in oneself.

The Inner Game of Work - Tim Gallwey

coaching through context

a beautiful friend new-mother
was petrified as she put her babygirl on a scale
and she saw a lower weight than a day before.
she didn't noticed the mobile device of the scale
was kept up by a too close table.

well, haven't you some great results
you think about they are bad?
could you double check the way you measure it?
what is there that prevent you to see
the real, beautiful YOU?

Are people reluctant to success?! How come?(2)

I noticed that the very effect of any good coaching question
is the ‘immediate success’ of the people you coach.
‘immediate success’ =
the body’s feeling when the child makes his very first baby-step;
a feeling of lightening and wellbeing after getting
into the chosen action, on the begining spot.

And yet there is a kind of resistance. ..
I put this question on few dedicated groups on LinkedIn.
Here you are some (more) answers:

Great discussin everyone -

something that I have encountered has been

resistance to success through fear of removing limiting beliefs

because it is like giving up everything you have ever had,

and in some ways with some people it is like

pulling the rug out from beneath their feet,

and they are then not so "safe" as they previously were in their life,

they want to hold onto a portion of negativity or

”I can'ts, it's not right, it will go wrong”

because it is as @Albert mentions comfortable.

When I sense this is happening with someone

I help them look at what the freedom from these limiting beliefs

and walking out of their comfort zone

will bring them and allow them to do/ to be/ to have in their lives,

and for each limiting belief or fear

we release/we add something into its place immediately

so that there is no void to fill.

Many of my clients enjoy the analagoy of the kitchen drawer that is full of rubbish -

you just keep filling it and filling it and each time you look in it it is a mess,

if you start to put lovely things into the front of the drawer

though at some stage their is no room left for

the rubbish you have kept hold of for so long and

it has no choice but to fall out of the back.
///Carol Dodsley


The resistance to change (or to succeed in this case)

is indeed an inertia.

@Albert and @Carol mention it as being in the comfort zone.

They are right, and

you have to help your coachee to look for

the deepest reason, the ultimate benefit of being successful.

If he/she finds this reason strong enough,

he/she will certainly defeat the inertia.
///Carlos Segura Ortega


I wonder if Marx theory has anything to do with it?

"to ease the misery and hardship experienced by

dehumanized people exploited

in work places by the new slave-drivers of

the Industrial Era — the capitalists.”

Hence, Marx concluded that ”religion is the opium of the people" and

that we use religion/spirituality to sooth ourselves.

(I love it-spirituality/meditation-it is a part of my personal sanctuary)

And I am "for" capitalism and religion/spirituality,

I am for fame, success and money (however each of us defines success).

And I so connected with Miles comment:

"Underneath it all,

we humans have amassed an enormous amount of a sense

of guilt, unworthiness, fear, grievances, doubts,"

yet I believe in addition to our own human resistances and beliefs,

if that is what we define them to be...

there are many nuances

(intra and inter personal, societal, universal and

those nuances that exist in not knowing what we don't know, etc...)

that may play into the phenomenon of "success reluctance or elusiveness"

and ashumans, we are wanting that next "immediate success".

I get that if it is all to be, it is up to me....

yet is it just inside of us?

Knowing that I am the only one that I have ability to do anything about....

(and I continue to work on the acquisition of patience!!) ;)...

I am so working on Heidegger's "beingness in the moment"...

thanks for the great question and feedback....love this forum!!
///Susan Grzeskowiak


Our brains tend towards homeostasis -

regulating our temperature, our breathing rate, our metabolism and ourselves!

We tend towards keeping things the same, preserving the status quo -

even if we aren't happy with the way things are.

Buidling motivation -

looking at all the benefits that change will bring -

helps us to keep going with the hard work needed to make the change.

Baby steps are the way to go -

building a little bit at a time

so our unruly brains can get used to each step and

come along with us rather than holding us back.
///Marian Kerr

Read first part here: are-people-reluctant-to-success-1 

cerere si oferta

"In orasul X, capitala de judet,
erau atat de multe frizerii si intreprinderi de pompe funebre,
incat ai fi putut crede ca locuitorii urbei
se nasc numai pentru
ca sa se barbiereasca, sa se tunda,
sa faca o frectie si - imediat dupa asta - sa decedeze."
Ilf si Petrov

"(Lenin) era un profund cunoscator al maselor
si nu stia nimic despre om."
Landau-Aldanof

citate in cartea lui Andrei Plesu, Note, stari, zile

haikea

hainele de vară încă aşteaptă frumos
în rafturi de lemn suedez.
la geam, frunze galbene.

:)

Summer clothes yet kindly await
on Swedish wooden shelves.
In sight, yellow leaves.
(hehe - not bad in English too)

Romania care urmeaza

despre viitorul in prezent
(cautare google: ”urmeaza sa”)
Cazurile ce urmeaza sa fie prezentate in emisiune, ...
Urmeaza sa se introduca carti electronice de identitate ...
Strategia energetica a Romaniei urmeaza sa fie revizuita..
Obstacole firesti pe care urmeaza sa le intalnim. ...
Noua varianta a Legii salarizarii urmează să fie discutata luni ...
Sejurul Cesariei aici urmeaza sa inceapa in..
Urmeaza sa aiba loc o noua intalnire a creditorilor..
Partea romaneasca urmeaza sa asigure executarea lucrarilor pe....
Urmeaza sa fie elaborat si supus aprobarii..
Contributiile pe care urmeaza sa le platesc in viitor. ...
Urmeaza sa treaca din nou prin examenul de licenta..
Romania urmeaza sa fie una dintre putinele tari din Europa de Sud - Est in care (..) va fi prezenta si prin divizia sa de lux. ...
Legea urmeaza sa intre in dezbatere in..
Rromii care urmeaza sa ajunga in..
Urmeaza sa se adauge sumele provenite din drepturi de autor..
Ordonanta urmeaza sa treaca acum prim mainile deputatilor ..
Urmeaza sa isi deschida in curand portile. ...
:)
Am primit green card si peste doua sapatamani urmeaza sa plec in...
Odata ce l-ai obtinut urmeaza sa astepti..
:))
Urmeaza sa pun si poze. Multumesc! ...
:)))

a bold attempt to resolve the “does money buy happiness?”

”Personally, I am skeptical about the proliferation of research purporting to tell us what people think. To me, it is not so much an aid to strategy as a substitute for it. We need to be cautious not to read too much into data when we don’t understand the context or methodology, or we don’t take a hard look at who is paying for it!

But, once in a while, a survey throws up some interesting tidbits – and so it is with the mammoth Gallup World survey that was conducted in 2005-06 and partially released in early July in the Journal of Personality and Social Psychology (Diener, Ng, Harter, Arora). Gallup conducted 136,000 phone interviews in 132 countries in a bold attempt to resolve the “does money buy happiness?” conundrum once and for all. Except that it didn’t – at least not with the clarity Gallup may have hoped for.

Instead, the findings pointed to a clear distinction between two kinds of happiness.

When assessed against long-term measures of happiness – “I am meeting my life goals and living a successful life” – there is a strong correlation with material wealth or lack thereof. People who are well-off financially tend to feel pleased with how their life is going; poorer people are generally dissatisfied.

But day to day happiness – “I am feeling happy today” – is weakly correlated with how rich or poor you are. In other words, whether or not you wake up happy tomorrow morning will be far more influenced by the quality of your relationships and your level of job satisfaction than the weight of your wallet.

Another way to look at these findings is that money buys theoretical happiness but not actual well-being. While it is good to feel satisfied about your healthy bank balance, it is surely just as important to actually live a happy life in the moment.

Gallup made a lot of phone calls to settle on a rather obvious conclusion: money does not buy happiness, at least not on its own. But this is not an either-or proposition. Material wealth brings abundant pleasure and satisfaction, but only when it comes hand in hand with those things that make life worthwhile to begin with: friendship, family, work, love and passion”

KEVIN ROBERTS

http://krconnect.blogspot.com/2010/08/moneyhappiness-riddle-solved.html