14 ian. 2020

“I think we sometimes confuse effortlessness with accuracy” - Chris Chabris

Today reading: Intellectual Humility - the importance of knowing you might be wrong.

A long article about why is difficult to form the habit of saying ”I was wrong”.
One cause is the one I quoted in the title of this post.

Others are related with well-known experiment in social media - ”The Dress”, people seeing two different colors, and ”Yanny or Laurel”, people hearing a name, and others the other. Of course, these experiments new media has facilitated are decades preceded by classic experiments:
 Image result for drawing old or young lady"  &Co
and, of course, by the more intellectual approach - Wittgenstein duck/rabbit drawing.
Image result for wittgenstein duck"


Another interesting take from the article:

”Similarly, psychologists find when a lie is repeated, it’s more likely to be misremembered as being true, and for a similar (effortlessness, as quoted in my title, my note, m.b.)) reason: When you’re hearing something for the second or third time, your brain becomes faster to respond to it. And that fluency is confused with truth.”

Sadly, so often we do repeat lies to us! And they become beliefs. And we have to work hard to observe that many of them are limiting beliefs.

When we’re taught or learn to fear other people, our brains distort their potential threat. They seem more menacing, and we want to build walls around them. When we learn or are taught that other people are less than human, we’re less likely to look upon them kindly and more likely to be okay when violence is committed against them. ”

And I must highlight that is the same case with taught or learn contempt, mistrust, hate, disgust - let notice that all these are fear-related feelings. So, we do build self-fulfilling prophecies, and it becomes a sort of ready-made and effortlessly to act upon scenarios. It is to emphasize that these ”knowings” not only they are bad for our relationship, but they keep us in ignorance - and more: an ignored ignorance.

“Our ignorance is invisible to us,” David Dunning, an expert on human blind spots, says.
You might recognize his name as half of the psychological phenomenon that bears his name: the Dunning-Kruger effect. That’s where people of low ability — let’s say, those who fail to understand logic puzzles — tend to unduly overestimate their abilities. Inexperience masquerades as expertise.”

On the other hand, any human being need to have solid convictions, based on knowledge and experience, revisited from time to time to update them to new information. A sad example of to late updating was that storm of questioning Google what is EU after the vote for BREXIT. Being curios is a good position in life, in general - maybe is even more effective as a term than being open.

”To be more intellectually humble, we need to be more transparent about our knowledge. We need to show others what we know and what we don’t.
And two, there needs to be more celebration of failure, and a culture that accepts it. That includes building safe places for people to admit they were wrong”

The article conclusion is a valuable valid perspective on coaching environment too. And a true instrumental one we act upon in our NestworkingTM endeavour.





12 ian. 2020

2020: să începem!

Dadada, și anul acesta :)

Întâi, să ne gândim cum trebuie la trecut. Aceste versuri ale lui Emily Dickinson îmi pare utile (oups!) în exactitatea lor frumoasă:

LOOK back on time with kindly eyes,
He doubtless did his best;
How softly sinks his trembling sun
In human nature’s west!
(Part Four: Time and Eternity, VIII)

Și, pentru viitor, iată un gând care îmi pare potrivit -
de pe coperta numărului 9 a Revistei de Povestiri:

 Îmblânzirea anului nou

ține-l în brațe încă din primele zile
pune-i un orizont pe cap să nu răcească
imaginează-ți-l în cele mai glorioase ipostaze
și râzi cu el în fiecare zi

un an cu lov!

Iar pentru că un cuib pare un loc bun în care să te (re)găsești,
mă bucur și anul acesta să ne întâlnim la
atelierele de coaching de grup - Nestworking!


14 ian. 2019

2019: să începem!

În primul rând, să fim bucuroși că suntem de față :)
Apoi, hai să îi facem lui 2019 cuib pe măsură - pentru că, la fel ca fiecare an, el, anul, își spune „I believe I can fly”
Și, ce să vezi, chiar poate! ;)
E prima lui natură - timpul zboară!
Tu? Ce natură vrei să exerciți anul ăsta?
Te așteptăm în cuib să o antrenezi pe măsură - măsura ta aleasă (sic!) nu alocată de cine știe cine și pentru ce de-a lungul vieții.
NESTworking*In the mood for grow​


No photo description available.

Imagine de aici.

Și, dacă e vorba de scris, în aceeași măsură e vorba de vorbit. Așa că hai să fim atenți - să dăm importanță maximă acestui „underrated little asset” - cum numește Daniel Goleman ATENȚIA.
 
''Ca să muncim, mai şi gândim'', dacă e să zic aşa celebra strigătură din zorii capitalismului românesc: ''noi muncim, nu gândim''. Explorarea realităţii, a necesităţii, a opţiunilor, a planurilor se face în cap, cu cuvinte - cu un cuvânt: clarificarea. Şi chiar şi motivaţia de a face ce ai plănuit se întâmplă tot cu cuvinte.

NESTworking este un program transformaţional. Citez adesea un participant la atelierul nostru, a spus: ''Hmmm. După atelierul ăsta simt că sunt mai inteligentă, citisem mult, dar acum mi se clarifică lucrurile.'' Clarificarea este condiţia oricărui proces reuşit de schimbare.

Vă invit să mergem împreună, în înaintea pe care şi-o alege fiecare.
NESTworking e un mediu de creştere - îţi iese înainte :), cum zicem noi despre cei care ne întâmpină cu admiraţie, încredere, dar şi curiozitate bucuroasă!


8 dec. 2018

Zeii mișună prin orice bătătură. Of, chiar și prin cea bătută


Un an de voluntariat (coaching și nestworking) pentru oamenii care oferă timp - citește viață! - pentru a ajuta ca alți oameni să aibă posibilitatea să aibă o calitate mai mare a timpului copilăriei lor și, ca urmare, o viață adultă mai bună.

Proiectul Ajungem Mari este unul din cele mai curajoase, serioase și cu efect din România. Asta înseamnă că nu a ales calea ușurică pe care mărșăluiesc multe ONG-uri care fac lucruri pentru imaginea șefilor lor. Ajungem Mari înseamnă timp nu momente, înseamnă, adesea, că voluntarii nu pleacă acasă satisfăcuți de sine, ci preocupați ce să facă diferit pentru ca acei copii cu care lucrează să fie mai încrezători în viitorul lor, deci mai responsabili de cum își trăiesc prezentul.

Voluntarii de la Ajungem Mari înțeleg și simt că e o plăcere să fii Moș Crăciun sau Iepuraș Pascal, dar e o bucurie să fii cel care, de-a lungul unui an! - sprijină un copil dintr-un centru de plasament să aibă o viață un pic mai aproape de cea a copiilor mai norocoși care cresc în familii cărora le pasă de ei.

Iată-mă aci, cu cea mai valoroasă medalie pentru voluntari de la Ajungem MARI, pusă alături de cărțile de ”creștere” din zona dedicată lor din biblioteca noastră.

 Image may contain: one or more people, closeup and indoor

Dificultatea de a trăi, Francoise Dolto//A deveni o persoana, Carl Rogers//Fără granițe, Ken Wilber//Strategii de geniu, Robert Dilts - Cărți pe care le-am recomandat.
Strategii de geniu pentru copii din centre de plasament? - poate veți zice domniile voastre.
Păi, vorba lui Heraclit, zeii mișună prin orice bătătură. Of, chiar și prin cea bătută - și nu doar de soartă, mama ei de nemernicie omenească.
Hai, că dacă nu, cine?! — with Ajungem MARI.

Un efect lateral, dar foarte însemnat, e că, prin acești oameni, crește gradul de conștientizare și responsabilizare la nivel social - societatea românească însăși are ocazia să se maturizeze practicând responsabilitatea și deprinzând obiceiul de a face lucruri despre care, adesea, doar vorbește. Și să fie mândră! Am învățat de la coachul meu că mândria nu e o chestie de lucruri mărețe ci este un obicei pe care îl deprinzi făcând cel mai mic lucru ce îți stă în putință - pfff, ce expresie faină! Fapta stă în putință, totul e să ai curaj să o scoți de acolo, să o treci în realitate. Isprava asta te va face să te simți mândru, va crește încrederea că poți să faci lucruri, și le vei face!
Iar mândria e „săgeata” - ca în fizică, diferența de grad - care determină spirala virtuoasă. Gradientul de creștere - ca să zic direct, că tot sunt aci pe blogul omonim :)

2 dec. 2018

Romania 100 ani


La mulți ani!


 No automatic alt text available.


Trei pinguini, foto fotografiată de mine din cartea Carolei Giedion-Welker, Brâncuși

22 nov. 2018

Cum să ne fie frumos...

Îmi place mult Kurt Vonnegut Jr. E probabil că am citit aproape toate cărțile. Și textul ales pentru piatra tombală: „A fost frumos și nimic nu m-a durut.” 

Oamenii vin la ateliere, merg la cursuri și conferințe (în general, nu zic doar de cuiburile noastre) ca să le fie - pe scurt - frumos, asta insemnând desigur: util, mai bine, bucurie, adesea chiar sănătate.
Am găsit imaginea următaore la cei de la Lean Six Sigma Lab//Six Sigma e un concept al lui Jack Welch de raportare la schimbare și creștere. 

Față de imaginea următoare, cea consacrată de către John Whitmore despre coaching, ei evidențiază și zona de teamă, de retragere, de lipsă de încredere, de profețiile altora pe care cred că trebuie să continue să le împlinească ei.

Ar mai fi de observat și că acele 4 zone ne pot reaminti cele 4 faze ale învățării despre care vorbim în atelierele Nestworking:

1. Nu știu că nu știu...altceva în afara zonei în care fac lucrurile cum știu.
2. Știu că nu știu... niște chestii care mi-ar fi de folos, dar asta înseamnă să asum riscuri și să consum resurse; având in vedere că mă tem că nu reușesc, oare să INCERC? păi nu mai bine fac ce știu?!
3. Știu că știu... ce mi-am propus să schimb, și știu și cum să schimb. Investesc timp și atenție ca să inaintez spre ce vreau și ÎNCEP cu adevărat.
4. Nu știu că știu...hopaaa, sunt iarăși în zona de confort, dar un confort mai aproape de ceea ce îmi doresc. Ce POT să mai fac pentru A FI CINE VREAU 
Desigur, e remarcabil (sic!) că desenul al doilea seamănă cu desenul cuibului nostru: și scopul atelierelor noastre este să ieși din echilibrul stabil al bazei cuibului, și să te îndrepți spre margine. 
I want to stand as close to the edge as I can without going over. Out on the edge you see all the kinds of things you can't see from the center. Kurt Vonnegut
Read more at: https://www.brainyquote.com/topics/edge

I want to stand as close to the edge as I can without going over. Out on the edge you see all the kinds of things you can't see from the center. Kurt Vonnegut
Read more at: https://www.brainyquote.com/topics/edge





”I want to stand as close to the edge as I can without going over. Out on the edge you see all the kinds of things you can't see from the center.” Kurt Vonnegut Jr.

20 nov. 2018

„Rezerve de admirație”

Un articol atât de frumos!
Scris de Simina Diaconu pentru Ziarul Târgului Gaudeamus 2018.

„Dacă treceți pe lângă un scriitor pe care îl recunoașteți, zâmbiți, dați din cap, e locul din care ei își strâng rezervele de admirație pentru iarnă, fiți generoși!”

Simina e cea care în 2012 a imaginat unul din cele mai frumoase proiecte - umaniste, as zice -, nu numai literare: Revista de Povestiri, urmat la un an de un alt proiect - născut natural, ca să zic așa - Club RevdePov: ateliere de scriere creativă - proză scurtă și, de anul acesta, poezie, ateliere de caligrafie, de scenaristică, argumentare. Da, și de comunicare: Simina e cea care a fost împachetat cel mai frumos - și exact - atelierul meu de coaching de grup în comunicare Nestworking.

Articolul se încheie cu un text emoționant - mdeci, care îndeamnă și susține acțiune: acțiunea de a citi.

”În orice caz, important e să vă întoarceți acasă cu o colecție bogată, să citiți cărțile și să vorbiți sau să scrieți despre ele - trăiesc numai prin voi.”



Sursa imaginii: https://www.facebook.com/RevistadePovestiri/photos/pcb.2736684006345521/2736683803012208/?type=3&theater