14 dec. 2014

“Doamne, cand am fost ultima data inteligenta, cum am facut?!”


Work in Progress/RBM destept*
Rapid Brain Movement :)))
(*dupa.. REM sleep, rapid eye movement sleep)

Despre a trai in prezent
sau despre viata fara.. subiect!
(sau despre metoda daneza (sic) de procesare a amintirii
''learning is remembering'')

Asa.
Dupa ce mi-a spus R. sa vin – pana sa ne scrie tuturor, deci –
m-am gandit cu Whitman :
Plin de viata, in carne si oase, la
Ceasul acesta stand vajnic in vazul lumii,
In al cincizecilea an al vietii mele
si al douazecilea al Revolutiei romane (oups)
Voua ma adresez, straduindu-ma sa patrund in sufletul vostru!
(Astea, ne-italice, sunt, desigur,
o pastisa dupa sensul si prozodia poemului original)

Apoi m-am intrebat cine este aceasta lume
in vazul careia ma asaza R.?
« Populatie manageriala» !!! –
mi-am amintit oportun sintagma din invitatia primita
de a tine un training la o multinationala.
Dupa un «hm», a aparut Jon Anderson,
de la grupul de rock progresiv YES, cu zicerea:
never underestimate a giver.
Da. Never underestimate a human being.
In fine!, am aparut eu si voi.

M-am intrebat cu atentie de ce ar petrece niste oameni
o ora si jumatate din viata lor valoroasa cu mine?
(Aici a aparut amicul Mihnea, copywriterul cu celebrul :
“scump, doamna, scump! Da’ halatul? Cat e halatul?”
deci, macar sa am grija sa am.. halatul :))










Ce pot sa fac eu
pentru faptul ca primesc o parte din viata lor?
Am sa folosesc 100% din ceea ce sunt!
Cum o sa fac sa stiti asta si sa atasez valoare acestui
timp petrecut impreuna?

Aici a aparut Wittgenstein :
Limitele lumii mele sunt limitele limbajului meu.
O sa comunic.
Ce inseamna sa comunici ?
De ce e asa de importanta comunicarea ?
Niste raspunsuri celebre ar fi :
nu poti sa nu comunici si
nu poti sa iei inapoi ceeea ce deja ai comunicat :)

Mi-am zis: am sa incep ca Creanga, stiti
nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc..
si stim cu totii la ce se gandea – si acele topice, cum am zice azi,
la care se gandea el,
au ajuns, prin invatare, si topicele noastre.
Topic deriva din topos, loc. Stiu.
Ca urmare, Creanga e in mare masura in viata noastra..
e un loc in care ne intalnim.
Asa
« Nu stiu voi ce v-ati zis, dar eu.. »,
cand mi-a zis R.
sa vin sa vorbesc despre mine
ca sa aflati ceva despre voi
– mi-am zis :
haiti, R. se asteapta sa fiu inteligenta!
Şi, desi nu stiu altii cum sunt (sic!),
am crezut ca si voi va asteptati sa fiu inteligenta
si, din sinapsa in sinapsa, am ajuns la teribilul :
«toti ne asteptam ca toti sa fim inteligenti!!!»

Totdeauna cand ai de facut ceva nou cauti o situatie asemanatoare
“Doamne, cand am fost ultima data inteligenta, cum am facut?!”
o astfel de intrebare era dovada clara ca, atunci cand o pun,
NU sunt inteligenta, este?:)
Ca urmare m-am gandit si m-am rearanjat.
are Simone de Beauvoir o carte Memoriile unei fete cuminti
in franceza Memoirs d’une jeune fille rangee.
cum ar fi, mi s-au aranjat mintile la loc.

Desigur, a fost si gandul
«cum adica sa fiu inteligenta o ora juma!»
si
«cum adica sa vorbesc despre mine si voi sa intelegeti despre voi?
de ce sa nu inteleg eu despre mine?
si cum sa intelegeti voi despre voi?
si, mai ales: «ce asteapta ea, R., de la noi?!»

Asa ca, dupa prezumtii,
a aparut si teama ca nu indeplinesc asteptarile
ce mai - tot tacamul care te face sa
fight, freeze, flight.
Apoi mi-am zis: de fapt, la ce ma gandesc eu!?
La lucruri viitoare
La ce a gandit R. (in trecut, atunci cand ne-a scris)
La ce ati gandit voi (in trecut, atunci cand ati citit)

Toate astea sunt chestii despre care nu stiu, de fapt, nimic.
Adica eu ma pregatesc sa reactionez
la o realitate pe care am construit-o in cap,
ponind de la o propozitie - un viitor,
si adaugand o parte din experientele mele - un trecut.
(Probabil, mult din imaginea elevului scos la tabla -
asa ca mi-am dat seama ca pot porni de la
imaginea elevului care pleaca cu un 10
si, repede, alta constructie! A!
Din pacate, ''constructiile'' care pornesc de la
«treci la loc, 4!» sunt mai frecvente.
dar nici cele care pornesc de la «treci la loc, 10!»
nu sunt mai castigatoare)

Asa ca mi-am zis ia sa trec la loc – pur si simplu.
Sa traiesc prezentul. Sa ma raportez la intamplare.
Sa consider intamplarea o ocazie –
in sensul lui Goethe,
Poezia este o ocazionata.
(Şi, da, stiu multe citate,
Poezia e limbajul cel mai rapid. Boris Pasternak)

Deci o sa fiu cu ochii pe prezent – acum, cand imi fac o lista de idei
si atunci, cand sunt de faţa, vorba de mai sus a lui Whitman.

Pentru ca, ma gandesc, inteligenta inseamna
capacitatea de a folosi ce ai – 
pe tine insuti si imprejurarea in care esti.
Inteligenta inseamna a folosi prezentul.

Mi-am amintit la o definitie placuta :) a inteligentei
apetitul/pofta prin care se vadeste/
inteligentei este curiozitatea./Aristotel
Or, cu asta stam bine de la inceput!,
ca altfel nu am fi aici – la aceasta intalnire.
Nu stim ce urmeaza sa se intample, dar suntem curiosi sa aflam.
dupa o vorba a lui Richard Bandler

Voi propune sa spunem fiecare ce am crezut venind aici.
Cand comunici cu cineva, pentru a comunica cu adevarat,
trebuie sa pornesti de la prezentul care te-a pus impreuna

Şi, apropo de acest «a fi alaturi»,
e o indicatie de regie la Lohengrin-ul lui Wagner
cutare si cutare trebuie sa stea in nemijlocita apropiere -
cand am citit asta am inteles ca
apropierea adevarata este numai mijlocita.
altfel e simpla juxtapunere.
Tu trebuie sa fii un mijloc/mediu
prin care celalalt este cel care este.
Asa cum si el este un mijloc/mediu
prin care tu esti cel care eşti.












Asa ca am sa le propun sa fim aproape!
Cu alte cuvinte, mi-am zis
«habar nu am ce o sa zic!»
Dar m-am linistit cu intelepciunea poporului roman,
citata de Noica:
se vede ca a si sosit, de vreme ce nu l-am vazut venind.
(despre « inspireu » zic)
Sau cu intelepciunea poporului aroman :
Femeia romanca (sic!) e tare ca o stanca!:)

(Ce zice că a zis Cobain se pare că nu a zis el, şi în niciun caz Marylin - e posibil să fie chiar o prelucrare după ceea ce a zis Jobs. El chiar a zis.)

Mda. Si acum, cam la fel ma pregatesc pentru NESTworking™.
RBM tot destept! Munca progreseaza ;)

12 dec. 2014

Umplutura :)


Bună dimineaţa cu soare, societate civilă...
Acu, ia să vedem noi: la ce e bună ceaţa! în fiiiine, norul, ploaia aia-aia 
“Any future is unknown – but sometimes it acquires a particular fogginess, as if some other force had come to the aid of destiny's natural reticence and distributed this resilient fog, from which thought rebounds.” 
Vladimir Nabokov, The Luzhin Defense, Apărarea Lujin, in româneşte la Humanitas (recomand TOT Nabokov, de fapt)

Iaca şi o aparatură pentru un quick fix, în caz că nu aveţi nicio ceaţă la îndemâna destinului celui reticent să se arate - well - gol! 

Eh, trişti? Există opţiuni: să observăm că, deşi naturii îi place să se ascundă*, dacă suntem atenţi vedem că există zei şi aici** - în şi cu noi.

Ar mai fi de băgat în seamă cum cuvintele astea ale lui Nabokov vorbesc frumos despre modul in care ne transformăm: ''thought rebounds'' este literalmente o reconfigurare a referinţelor prin care convingeri (citeşte gânduri) păguboase îşi (sic!) aşază altfel cuvintele, îngăduind altă privire asupra limitelor - alt curaj în ceea ce facem.. să ne umplem viaţa; să ne implinim destinul, de.

Imagine de aici www. zyliethebear. com




* ''naturii îi place să se ascundă'', Heraclit a zis: "Nature loves to hide'' of Greek text: phusis kruptesthai philei, o analiză interesantă.
** ''există zei şi aici'', vorbă atribuită tot lui H: ''There are gods there too'', mai mult aici.

10 dec. 2014

Certified training & supervision hours for coaching (1)




To whom this may concern,

I certify that Magdalena Bunea has actively participated in and successfully completed the ACSTH activities mentioned below.

Coaching Fundamentals:
Presence 2006-2007-2008
NOM
PRENOM
TITRE
DATES (moins absences)
Hrs
Jrs
E-MAIL
15
BUNEA
Magda
Fund.I
1,2/11/06;22-23/1/7;19-20/3,18-19/6
56
8
magda.bunea@gmail.ro

Supervision and Mentoring for Coaches
Presence 2006-2007-2008
NOM
PRENOM
TITRE
DATES (moins absences)
Hrs
Jrs
E-MAIL
43
BUNEA
Magda
SupRo
4/11/6;25-26/1/7,22-23/3,21-22/6,1/10----
56
8
magda.bunea@gmail.ro


All these sessions were led by Alain Cardon MCC.

I can attest that I have seen Magdalena Bunea coach numerous times during these sessions and have witnessed her dedication to developing as a conscientious and intuitive coach.

I strongly support her application for ICF ACC certification.

August 2008
Alain Cardon MCC
Métasystème France

8 dec. 2014

A agonisi sau a agoniza (Pentru ce gonim?!)


E o perioadă în care ne a d u n ă m - unii cu alţii, dar şi agoniseala de peste an. Agoniseală ăsta e un cuvânt interesant.. Zic să fim atenţi la el, că, aşa cum ziceam, cuvintele ne fac convingerile, iar convingerile ne fac pe noi* (sic! :))

Pun mai jos explicaţia din dicţionarul etimologic, dar dacă observăm că 'agon' însemna competitor într-un concurs, e bine să ţinem seama de faptul că am.. concurat,
iar acest simplu fapt - plus ce zice Spinoza '"The more clearly you understand yourself and your emotions, the more you become a lover of what it is." - ne face câştigători, domnule!


Ar mai fi de observat că aceeaşi rădăcină grecească a dat şi cuvântul agonie, agonizare, conotat îndeobşte negativ - şi în română, şi în engleză, şi in franceză, italiană - altele nu ştiu :)
Ce perspectivă optimistă ne poate prilejui faptul că în română - şi pare că numai în română! - avem şi un cuvânt care încheie frumos goana de o viaţă şi ne dă un punct de vedere sănătos, mai ales în vremurile astea 'iuţi'': gonim ca să agonisim nu ca să agonizăm**.

---

agonisí (-sésc, -ít) vb. – 1. (Înv.) A munci, a trudi. – 2. A obține, a cîștiga. – 3. A economisi, a pune deoparte. -Mr.agunisescu, agunisire „a munci”, megl. angunisés, a(n)gunisiri „ a se grăbi”. Mgr. ἀγωνίξομαι, aorist ἀγώνισα „a lupta” (Roesler 563; DAR), de unde provin și it. agognare „a dori amarnic”, și în toate limbile romanice, agonia (rom. agonie, s.f., din fr.; agoniza, vb.; agonistic, adj.). – Der. agoniseală, s.f. (muncă; cîștig, bunuri); agonisită, s.f. (cîștig, economii); agonisitor, adj. (muncitor; care cîștigă bine prin muncă). (dicţionarul etimologic)

goní (gonésc, gonít), vb. – A alunga, a izgoni. – 2. A urmări, a vîna, a hăitui. – 3. A vîna, a merge la vînătoare. – 4. A urmări, a sîcîi, a chinui. – 5. A fugi după cineva, a urmări în fugă, a căuta. – 6. A se grăbi. – 7. A se împreuna taurii cu vacile. – Mr. agunescu, agunire. Sl.goniti (Miklosich, Lexicon, 136; Cihac, II, 124; Conev 57), cf. bg. goniă, sb. goniti. Se folosește și în formele der. izgoni și prigoni. Der. goană, s. f. (urmărire; vînătoare; împreunarea taurului cu vaca; alergare); gonitură, s. f. (înv., urmărire); gonaci, s. m. (urmăritor; hăitaș; explorator; bidiviu; insectă, Hydrometra paludum); gonaș, s. m. (Mold., urmăritor); goniță, s. f. (vacă în călduri; împreunarea taurului cu vaca; insectă, Grynus natator); gonițar, s. m. (insectă, Hydrometra paludum); gonitor, s. m. (urmăritor; taur; vacă în călduri; cîine de vînătoare; constelația Taurului; insectă, Hydrometra paludum); gonitorie, s. f. (epoca împreunării taurilor cu vacile).(dicţionarul etimologic)

agonizare. Latin word, (dispute; struggle, fight), derived from the Greek word agonizesthai, ἀγωνίζεσθαι, derived from the Greek word agon, ἀγών (properly, a place of assembly (as if led); a contest (held there); figuratively, an effort or anxiety), derived from the Greek word agein, ἄγω derived from the Proto-Indo-European root *ag- (de aici: http://www.myetymology.com/latin/agonizare.html)

  *în Jurnalul de la Păltiniş, Liiceanu povesteşte o amintire a lui Constantin Noica:
mititel fiind, era pe oliţă şi guvernanta nemţoaică îl întreabă în germană ce face - el răspunde ''Ich denke Mich'', greşind construcţia verbală, dar nu şi ''deviza'' lui în viaţa - noi ne facem pe noi. Q.E.D.
**eh, goana lingvistică ne poate duce şi mai departe: de la vorba italiană  agognare ''a dori amarnic''... :)

Altă excursie lingvistică utilă e aici: Ce e noaptea?

7 dec. 2014

Controlul voluntar al vieţii (sic!)


”O noua modalitate de asistare a bolnavului in care acestuia ii revine - mai clar, si in primul rand - responsabilitatea si puterea asupra propriei sanatati, luindu-si functiunile fiziologice sub control voluntar.(..) Organismul este un sistem autoreglabil prin feedback. (..) Feedbackul actioneaza si in cadrul formelor de gandire, si in intreaga reglementare constienta si neconstienta a conduitelor'' (..) (frază din lucrarea de absolvire a facultăţii de.. electronică :))

Da, să iei sub control voluntar acţiunile tale (citeşte ''viaţa ta'') pare ceva de la sine înţeles, dar câţi dintre noi nu se lasă conduşi de impulsul execuţiei ''imprimat'' (sic!) de convingeri păguboase care duc la reacţii neatente la context şi la celălat determinate de obnublarea ''reflexului încrederii în sine'', acela anume care ne-a crescut?!
O întâlnire de coaching autentică prilejuieşte practica încrederii până redevine reflex şi acţiunile noastre sunt în zona aceea pe care Maslow o numeste self-actualization. Da, rolul coach-ului - în cazul unei persoane sau al unei organizaţii - este de a sprijini dezvoltarea, prin feedback orientat pe optim în cadrul sistemului respectiv, prin feed forward generator de opţiuni, dar şi prin ''resilience and reliability'' oferind putere/empowering, încredere şi un mediu safe acelor momente dificile în care ieşi din confortul sistemului ”practicat” pentru a înainta - în pofida ”atracţiei” re-stabilizării - spre împlinirea potenţialului. Clar. Mă ocup de coaching de foaaaarte mult timp!
Mai mult, aici: Despre coaching...

6 dec. 2014

Implica-m-aş şi.. am cui ;)

Asociaţia Brain Fitness, editorul Revistei de Povestiri şi organizatorul unor proiecte şi ateliere minunate:

Citiți proiectul pe care l-am înscris în concurs și, vă rugăm, votați-l dacă vă place!
http://www.teimplici.ro/index.php/proiecte/view/id/184

ARGUMENTE:
Trecem prin școală din inerție: generală, liceu, facultate. Abia când ajungem aici realizăm că nu știm ce vrem să facem în viață, ce carieră ni se potrivește. E târziu.

Dintr-un studiu despre activismul civic al tinerilor (IMAS, 2011), p. 9: „Studenţii par a se teme de viitor, având deja instalată convingerea că locul de muncă va rămâne pentru ei multă vreme un deziderat. Dezvoltarea personală, acumularea de abilităţi profesionale şi perfecţionarea cunoştinţelor şi deprinderilor legate de o profesiune, condiţiile legate de avansare - într-un cuvânt dezvoltarea carierei - nu se constituie în criterii de orientare pe piaţa muncii. Locul de muncă este relaţionat de tineri în mod spontan cu banii, asociere care face ca viaţa profesională şi cariera să devină concepte golite de semnificaţia lor şi să se apropie mai mult de rezolvarea nevoilor primare. Acest complex atitudinal pare a fi destul de comun, putem vorbi de un risc al restrângerii aspiraţiilor în rândul studenţilor.”


Problema nepotrivirii între formarea oferită de învățământ și nevoile angajatorilor e cunoscută. Credem că intervenția necesară pentru o calibrare este la nivel de liceu, în clasa a XI-a, când starea de urgență legată de BAC și admitere încă nu s-a instalat și tinerii au timp să se gândească ce studii universitare li s-ar potrivi.
Metodele prin care fac aceste alegeri: respectând dorința părinților, eliminând opțiuni, mergând pe domeniul care îi atrage cel mai mult. Chiar și în ultimul caz, rămân întrebări: ce cred ei că îi învață acea facultate, cum cred că îi poate ajuta mai departe, în carieră?


Aici intervine proiectul „Antrenament pentru carieră”. Îi ajutăm pe elevii de clasa a XI-a dintr-un liceu din București să-și testeze presupunerile, să afle dacă ce își imaginează despre legătura studii-carieră/ce se întâmplă la job e și adevărat. Facem acest lucru prin întâlniri între profesioniști din anumite departamente din Telekom, HRi și elevi.


Pentru ca proiectul să fie sustenabil – să se reproducă anii următori, implicăm oamenii care influențează masiv cum se raportează elevul la viitor: director, diriginți și părinți. În grupul director + diriginți acționăm direct (coaching), pe părinți îi influențează mai departe diriginții.
Credem că dirigintele poate avea un rol mai mare, îi poate încuraja pe elevi să se gândească la viitor chiar dincolo de facultate, pentru că în funcție de cariera în care te vezi ar trebui să alegi facultatea.
- See more at:http://www.teimplici.ro/index.php/proiecte/view/id/184#sthash.VJeIKsew.dpuf


 Hai să rostogolim micul bulgăre de putere de jos în sus! Să facem ceva şi să fim mândri de noi: ''Where there is a will, there is a way!''

*Calea de votare: 
Într-adevăr e nevoie de o instruire specială ca să reușești să votezi pe site-ul Te Implici...  
„Votul implica să vă creați un cont, să-l activați, accesând link-ul din emailul de activare pe care îl veți primi si apoi să vă autentificați aici:http://teimplici.ro/index.php/site/login
Accesați apoi acest link http://www.teimplici.ro/index.php/proiecte/view/id/184 şiiii apare Motanov Motanul Mov cu zmeul roşu siiiii - in fineeee - puteti vota!

Puteti vota chiar din tara in care cititi ce scriu eu pe aici! 
Va multumesc mult pentru toata atentia! :)

27 nov. 2014

teoria chibritului.. relativ :)

bună dimineaţa, societate civilă 
azi, despre teoria relativităţii, domnule!
cum se face că 25 de ani cu Ceausescu au părut mulţi şi de nesuportat
(în timp ce îi trăiam, că - după - văd că s-a relativizat şi asta)
iar 25 de ani, cu aştia, ni se par puţini şi încă proaspeţi în speranţă?!
şiiiiiii, până la urmă, cine ce ne face să fim stupid people, fratre, brânză, dârză?
bună dimineaţa, societate civilă :)
azi, despre teoria relativităţii, domnule!
cum se face că 25 de ani cu Ceausescu au părut mulţi şi de nesuportat
(în timp ce îi trăiam, că - după - văd că s-a relativizat şi asta)
iar 25 de ani cu aştia ni se par puţini şi încă proaspeţi în speranţă?!
şiiiiiii, până la urmă, cine ce ne face să fim stupid people, fratre, brânză, dârză?

26 nov. 2014

Despre coaching - o perspectivă valabilă de-a lungul timpului..

Prin coaching nu transferi cunoştinţe, conţinuturi, ci ajuţi la transferarea – dintr-un loc în altul - a unor puncte de vedere ale unei persoane, fapt care permite acesteia multiplicarea perspectivei asupra problemei sale şi rezolvarea dorită. Pentru că, prea aproape de problemă fiind, şi deşi vedem cu acelaşi ochi al minţii noastre, ceea ce e departe nu are formă şi e gri – un fundal pe care nu îl băgăm în seamă sau care ne preocupă doar când facem excursii anume spre el. Căutarea unei soluţii pentru o problemă este momentul unei astfel de excursii, şi, de multe ori, bâjbâim în acel spaţiu gri ca într-un loc prea puţin frecventat - de aceea, străin - chiar dacă întrutotul al nostru. Coaching-ul numeşte acest contur de gânduri, mai apropiate, al unui om cadru de referinţă. Mai pe româneşte: forul interior.

FOR, dicţionar: piaţa publică în Roma antică unde era concentrată viaţa social-
politică, religioasă şi economică a oraşului şi unde se judecau
procesele; în sintagma FOR interior = conştiinţa

FOR, coaching: Frame Of Reference, piaţa privată a omului modern unde este
concentrată viaţa sa – personală şi profesională -, locul în care
găseşte probleme şi judecă soluţii;
în sintagma expand FOR = coaching

Expresia din titlu mi-a părut uşor pleonastică, până am dat peste acel desen* al lui Brâncuşi: “relativement, tel que moi”, tradus frumos în româneşte “sinea mea, oarecum”.



Cadrul de referinţă al fiecăruia e cel care îl poartă toată viaţa - înspre eşec, sau înspre succes. Coaching-ul e re-judecare (necritică) şi re-configurare a “pieţei” vieţii tale.
(...)

Mai departe, ''ce'' şi mai ales ''cum'' aici, bun-bun de citit :)
forul-meu-interior-cadrul-de-referinţă-in-coaching

E un articol publicat pe blog acum 6 ani, dar apărut prima dată în 2007, în newsletter-ul Coaching Institute. Iată, 7 ani de practică a coaching-ului, şi pot spune că experienţa de coaching validează tot ce am scris atunci. Despre aspectul sistemic în coaching nu se face vorbire în articol - însă ''este vorba'' -, dar asta pentru că l-am considerat incorporat în natura coaching-ului: antrenarea e schimbare, iar schimbarea reală nu poate fi decât sistemică - afectează funcţionarea întregului, cum foarte bine am învăţat la facultate, la Teoria sistemelor.

Anume: Coaching through biofeedback in heart desease/Aparat pentru antrenament prin biofeedback in afectiuni cardiace/Magda Bunea/Lucrare de Diploma/Facultatea de Electronica si Telcomunicatii

”O noua modalitate de asistare a bolnavului in care acestuia ii revine - mai clar, si in primul rand - responsabilitatea si puterea asupra propriei sanatati, luindu-si functiunile fiziologice sub control voluntar.(..) Organismul este un sistem autoreglabil prin feedback. (..) Feedbackul actioneaza si in cadrul formelor de gandire, si in intreaga reglementare
constienta si neconstienta a conduitelor'' (..)

Să iei sub control voluntar acţiunile tale (citeşte ''viaţa ta'') pare ceva de la sine înţeles, dar câţi dintre noi nu se lasă conduşi de impulsul execuţiei ''imprimat'' (sic!) de convingeri păguboase care duc la reacţii neatente la context şi la celălat determinate de obnublarea ''reflexului încrederii în sine'', acela anume care ne-a crescut?!

O întâlnire de coaching autentică prilejuieşte practica încrederii până redevine reflex şi acţiunile noastre sunt în zona aceea pe care Maslow o numea self-actualization.

Da, rolul coach-ului - în cazul unei persoane sau al unei organizaţii - este de a sprijini dezvoltarea, prin feedback orientat pe optim în cadrul sistemului respectiv, prin feed forward generator de opţiuni, dar şi prin ''resilience and reliability'' oferind putere/empowering, încredere şi un mediu safe acelor momente dificile în care ieşi din confortul sitemului ”practicat” pentru a înainta - în pofida ”atracţiei” re-stabilizării - spre împlinirea potenţialului. Clar. Mă ocup de coaching de foaaaarte mult timp! Aici, dovada - ''Organismul ca sistem'', prima pagină din capitolul al doilea al lucrării -, scrisă de mâna mea - dar cu o peniţă specială :)





E interesantă şi utilizabilă şi acum bibliografia pe care o menţionez în proiectul de diplomă. În afară de cărţi de specialitate (deveneam totuşi un inginer!) şi alături de Cibernetica lui N. Wiener, şi de Psihologia consonantistă a lui Odobleja, în bibliografie sunt şi lucrări în limba engleză şi franceză apărute în anii 70 - strâns legate de.. coaching.(se puteau consulta într-o instituţie de pe lângă Piaţa Romană). Nu, nu exista Internet, şi cu atât mai puţin Google :) Dar curioasă eram şi atunci, ca şi acum.

Iată câteva din cărţile citite atunci:
Theorie generale des systemes, L. Bertalanffy, 1973
Theorie et practique de la psychanalise, E. Jones, 1969
Encyclopedia of Linguistic, Information and Control, Pergamon Press, 1969
şi articolul 'stem', cum i-am zice acum: The cardiovascular, metabolic and psichological interface in The Royal Society of Medicine and Academie, 1980

* „[Relativement tel, que moi] poate fi considerat un autoportret spiritual al lui Brâncuşi. Acest desen, trasat cu cretă pe un tablou negru, a fost fotografiat de Brâncuşi personal. Clişeul din sticlă se află la MuséeNational d’Art Moderne, la Paris'' V.G. Paleolog - „Brâncuşi-Brâncuşi”, în biblioteca mea :)

24 nov. 2014

Un interviu la trei capete ;)



Trei pe trei biciclete - fiecare singur pe drumul lui
Un interviu la trei capete… de lume :)
Alina Ene, 
Radu Diaconescu, 
Iulian Angheluţă
 
Asa era titlul original al interviului cu aceşti trei oameni minunaţi - ''unul şi unul şi una'', cum a comentat Alina pe pagina ei de facebook.

Întrebările le-am pus în august şi m-a emoţionat tare că oamenii ăştia extraordinari citeau ce le scrisesem cu aceiaşi ochi cu care vedeau ceea ce eu - şi majoritatea dintre noi! - nu vom vedea niciodată...

Îi mulţumesc mult lui Iulian că s-a gândit să îmi zică să îi întreb! În spiritul coaching-ului pe care îl practic, am pus numai întrebări la care nu ştiam răspunsul. Aş putea spune ''am scos frumosul din ei'', dar e clar de tot că frumosul lor e al lor - ''la purtător'', cum se spune, şi mult ne vom bucura mai departe de purtarea.. lor :)

Toate răspunsurile şi toate pozele le găsiţi în interviul publicat ieri în România liberă.
trei-pe-trei-biciclete--fiecare-singur-pe-drumul-lui