”O noua modalitate de asistare a bolnavului in care acestuia ii revine - mai clar, si in primul rand - responsabilitatea si puterea asupra propriei sanatati, luindu-si functiunile fiziologice sub control voluntar.(..) Organismul este un sistem autoreglabil prin feedback. (..) Feedbackul actioneaza si in cadrul formelor de gandire, si in intreaga reglementare constienta si neconstienta a conduitelor'' (..) (frază din lucrarea de absolvire a facultăţii de.. electronică :))
Da, să iei sub control voluntar acţiunile tale (citeşte ''viaţa ta'') pare ceva de la sine înţeles, dar câţi dintre noi nu se lasă conduşi de impulsul execuţiei ''imprimat'' (sic!) de convingeri păguboase care duc la reacţii neatente la context şi la celălat determinate de obnublarea ''reflexului încrederii în sine'', acela anume care ne-a crescut?!
O întâlnire de coaching autentică prilejuieşte practica încrederii până redevine reflex şi acţiunile noastre sunt în zona aceea pe care Maslow o numeste self-actualization. Da, rolul coach-ului - în cazul unei persoane sau al unei organizaţii - este de a sprijini dezvoltarea, prin feedback orientat pe optim în cadrul sistemului respectiv, prin feed forward generator de opţiuni, dar şi prin ''resilience and reliability'' oferind putere/empowering, încredere şi un mediu safe acelor momente dificile în care ieşi din confortul sistemului ”practicat” pentru a înainta - în pofida ”atracţiei” re-stabilizării - spre împlinirea potenţialului. Clar. Mă ocup de coaching de foaaaarte mult timp!
Mai mult, aici: Despre coaching...