27 oct. 2016

Un an de la tragedia din clubul Colectiv...

All this time we've been locked away / And there was nothing left to say / Until today - da, fir'ar să fie, se pare că asta se întâmplă iar, după 1989: ''vom muri şi vom fi liberi''. Şi iar, după un moment de derută, politichia îşi pune tichia. Of. - ziceam atunci.

Cam așa s-a întâmplat. Ceva heirupism al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, cluburi și școli (!!) închise, da, și teatrul Nottara, scos din clădire și apoi pus la loc - pe modelul ”să se revizuiască, primesc!, dar să rămână tot așa”. Apoi, miserupism...

Nu știu să se fi întrebat cineva de ce nu sunt trași la răspundere cei care au făcut verificări până în noiembrie anul trecut. Oameni care au fost plătiți de stat ani de zile ca să facă asta cu competență. Toată lumea s-a ocupat să semnaleze că se fac acum/atunci/ verificări și se dau avize negative de funcționare. Hoțul neprins e negustor cinstit, iar dacă e prins că vinde și el cinstit pentru o dată e model! Model de hoț. Nemernică nație, bădie Mihai. Apăi, când zicem ”murim cu ei de gât” îmi pare că numai noi murim, ei nu :(

Textul pe care l-am scris anul trecut:

''Cause the day we give in is the day we die'' (use the power of gravity)

26 oct. 2016

”Te simți un om important?...”

...Ce îl face pe un om să simtă important?”

Domnule, da. Povestea e ceea ce îl face pe om să se simtă important – faptul că orice om are ataşată o poveste, pesemne că valoroasă, dacă celorlaţi le pare rău când… se termină. Aci recunosc că sunt inspirată de o frază din Confesiunile Sfântului Augustin. La moarte prietenului său, el se întreabă pentru ce e atât de supărat, şi îşi dă seama că e supărat că amintirea prietenului său o să moară atunci când o să moară el, Augustin. Păi, dacă altul simte că e importantă povestea mea când nu mai sunt (oricine aş fi eu!), cum să nu fiu eu important în viaţa mea, în viaţă fiind?! E o chestiune de stimă de sine şi de altul. Hai să ştim că suntem toţi importanţi!

Mai multe întrebări şi răspunsuri aci:
http://www.revistadepovestiri.ro/interviu-cu-magda-bunea/

Altfel, vorba mea ;)

O poveste frumoasă și bucuroasă despre mine și minunatul atelier la care a participat a scris Dorina:

''Există cursuri de specializare, perfecționare, dezvoltare profesională și personală și există… NEST-ul. NEST e un curs ca nici un altul. Unul dintre primele lucruri pe care i le-am spus Magdei la primul curs a fost că am citit toate testimonialele și tot nu am reușit să înțeleg ce se întâmplă și de ce e toată lumea atât de entuziasmată. Nimeni nu spunea EXACT ce se întâmplă la curs, nimeni nu reda CONCRET exerciții și experiențe. Așa că am vrut să văd cu ochii mei ce și cum.

NEST-ul e mai mult decât un curs: e o întreagă călătorie. Spre tine însuți. E un drum pe care îl crezi drept și cunoscut și descoperi că ba te întorci de unde ai plecat, dar pe partea cealaltă a drumului, și habar nu ai cum ai ajuns acolo, ba te întâlnești cu Fata Morgana, Baba Cloanța, Sfânta Duminică și Zmeul Zmeilor și, cumva, reușești să ajungi teafăr la liman și cu jumătate din împărăția pierdută demult, tare demult, recuperată în mod miraculos.

Acum să nu vă imaginați că Magda e vreun Harap Alb. E un fel de zână bună (probabil datorită zâmbetului care te încălzește până vârful inimii) dar e mai degrabă un partener de călătorie. Ca atunci când ești pierdut într-un oraș străin (deși ai harta în mână) și întrebi un necunoscut cum să ajungi în punctul X, iar acesta nu doar că îți explică, ci chiar te conduce personal acolo unde vrei să ajungi. Îi spui că e prea amabil și că nu e nevoie să se deranjeze, că ai înțeles cum să ajungi la destinație, dar străinul nu și nu. Știe el ceva, și uite-așa, din vorbă în vorbă, tot afli lucruri supercalifragilistice despre teritoriul pe care pășești, povești și istorii, tragi învățăminte, cazi pe gânduri, dai din cap că da, dar te gândești la altele, ești un pic năuc și nu mai vezi nici pe unde să treci strada, ești ajutat, iar când ai ajuns la capăt și străinul îți dă mâna și îți zâmbește larg, te uiți mirat în dreapta și-n stânga și îți dai seama că nu ai fi ajuns niciodată acolo atât de repede, simplu și plăcut. Că ai aflat mai multe informații decât de la orice ghid, că ai umblat pe străduțe care nici măcar nu erau trecute pe hartă și că te-ai simțit în siguranță, uimit, fericit și cumva… de-al locului. Magda e ca străinul acesta: la sfârșit parcă ai mai spune că, de fapt, trebuia să ajungi altundeva, poate-poate mai merge nițel cu tine și mai prelungești starea de bine, de miracol și de… împreună.

Așa că iată-mă scriind un testimonial aidoma tuturor celorlalte: nu zic nimic EXACT și nimic CONCRET despre teoriile, exercițiile, experiențele din NEST. Ba chiar mai și vorbesc ciudat despre hărți și teritorii. Dar vă invit, stimați cititori, să intrați în NEST și apoi să scrieți voi un testimonial ALTFEL, dacă vă va da mâna! La început și eu mă băteam cu pumnul în piept că voi scrie altceva, mult mai precis, ba chiar că voi spune TOT. Ca să se știe CLAR. Însă fiecare călătorie din NEST e diferită și atât de personală, chiar dacă batem aceleași cărări și purtăm aceleași hărți.

Poftiți, intrați în NEST! Vă garantez că veți avea parte de o călătorie ca nici o alta până acum, și că la finalul ei veți fi un pic (mai mult) altfel. Mai tăcuți și mai frumoși. Viața după NEST vă va fi mult mai savuroasă. Iar testimonialele… misterioase!''

Vă invit! Ultimul atelier de anul ăsta e în noiembrie. Numai 9 locuri - ca să fie timp să ne bucurăm de toate 9 poveștile :) Pentru publicul larg, inscrierile sunt deschise aici: www.revdepov.ro/ateliere/NESTworking

25 oct. 2016

Coach - a distance provider for helping people acknowledge and choose another point of view to deal with the current reality they are struggling in.


”...harta metroului din Londra este o hartă genială, o capodoperă. Explic cum este făcută. E un sistem de reprezentare a lumii absolut genial. (...)

 (From Wikipedia)

.... pe harta metroului din Londra, liniile pe care le vezi nu sînt egale cu drumul pe care metroul îl face cu adevărat. Pe hartă, toate distanţele dintre o staţie şi cealaltă sînt egale, dar dedesubt este o realitate mult mai complicată. Ce avem la suprafaţă e harta, care e mult mai simplă, dar care e falsă. Însă numai dacă o faci falsă o poţi înţelege. Înainte, cînd făceau hărţile urmărind exact drumul pe care îl face metroul, oamenii se pierdeau. Se rătăceau. Este vorba, de fapt, despre această depărtare de realitate necesară tocmai pentru a putea înţelege realitatea.” Alessandro Barrico, în interviul de aci.
Cel care a realizat această hartă în 1930 merită menționat: Harry Beck, inginer, a schimbat, practic, modul în care au fost făcute aceste hărți de atunci.

Despre această depărtare de realitate necesară tocmai pentru a putea înţelege realitatea e vorba și în coaching-ul autentic. Desigur, sunt și alte abordări care fac asta - un consultant, un terapeut, un manager, un profesor/instructor. Diferența e dată de ”cum-ul” fiecăreia. Coaching-ul e cu totul non-directiv și centrat pe ”cum” nu pe ”ce”. ”Ce-ul” e lotul persoanei care solicită coaching - de altfel, orice proces de coaching adevărat începe prin asumarea de către client a rezultatului pe care dorește să il obțină din procesul în care s-a angajat. ”Pe care îl comite”, am putea zice traducând pe șleau (sic!) prea folositul ”committed to”.
Un instrument bun în explorarea cum-ului care rezolvă problema își are rădăcinile, iată, tot în vorba scurtă a lui Artur Korzybski ”Harta nu e teritoriul”. Un antrenor este cineva care te invită să schimbi perspectiva asupra a ce faci. Deseori, ne ocupăm prea mult cu lucrurile imediate, uitând de cele... mediate de un scop. Pentru că deseori ne lăsăm conduși de alții, pierdem controlul propriei vieți. În cărțile de management se spune că unui conducător îi e specifică ”privirea din avion”, perspectiva asupra ansambului. Ei bine, ceea ce se vede din avion e mult mai aproape de o hartă (a direcțiilor, a sensurilor) decât de teritoriul la pas deasupra căruia zbori. 
..................
Apropo de zbor, în atelierele NESTworking pe care le susțin lucrăm mult cu operatorul lui Korzybski, și cu alți operatori - eficienți!, de vreme ce oamenii care au participat spun că simt (sic!) că sunt mai inteligenți. În atelierele astea ale mele informația chiar trece în mușchi ;)
Singura modalitate de participare (în afara mediului organizațional) este prin Brain Fitness, secțiunea Club RevdePov - cu acest logo genial:
Și el ilustrativ pentru subiectul acestei postări: unicornul nu e realitatea, dar realitatea nu e a ta dacă nu ești conștient de... cornul tău unic. Dacă ești conștient - sau dacă îți amintești că ai fost și ai vrea să ”reconfigurezi traseul”, înscrie-te aici. Sunt numai 9 locuri. Pentru că unicornii nu merg în turmă :)))

10 oct. 2016

În contra... luptei cu obiceiul vechi!


Oamenii vin la NESTworking știind multe despre obiceiul pe care vor să îl schimbe, și e normal: au trăit multe ”episoade” (oups, episod e un termen folosit și în medicină), un serial din ce în ce mai bun (sic!) Folosesc frecvent chiar sintagma ”mă lupt cu chestia”. La întrebarea Ce vrei să faci diferit? răspunsul e să NU mai fac... șiii, pac!, se aprind reflectoare pe obiceiul vechi, ca să îl vedem bine, să găsim motive noi să mai avem un episod!

Un antrenor onest nu se lasă invitat la filmul omului, un antrenor onest observă precaritățile ”cadrului” în care e ”jucat obiceiul vechi.Coaching - changing the frame of reference.  E vorba de schimbarea set-ului. In engleză, ”set” se referă la platoul de turnare a unei secvențe.  În atelierul NESTworking (vă puteți inscrie la un open aci) am creat acest set care să permită conștientizarea punctului schimbării - punctul ăla în care să fim pentru ”a ridica lucrurile deasupra manierei lor de a fi”-, să găsim alt fel de a face, să ne facem un obicei mai bun nouă.
Că bine zicea cine a fost curios și a observat:

5 oct. 2016

Despre comunicare când mințim!



Ia sa vedeți prezentarea atașată.
Pentru că și minciuna e o activitate de comunicare.



De reținut:
    - sunt ușor de mințit cei care au nevoie de ceva -” what are you hungry for?” 
In general, toate ceva-urile au la radacina stima de sine scăzută și obiceiul de a o valida din exterior. (Deci stăm rău și cu capacitatea de a fi în control - vezi articolul Locus of control). Asa ca dorim sa ni se spuna cuvinte frumoase, of, siiii muuuulte, deh. Ca urmare, mincinosul începe cu ”dragamea/dragulmeu”, si continua cu alambicari lingvistice, vedeti minutul 7:02
    - mincinosul mimează realitățile pe care le pretinde a fi reale, dar nu se p
oate abține să nu se bucure că ”te face” - plăcerea de a înșela - ”duping delight*” - zâmbetul plasat la finalul unei bine vorbite si jucate minciuni. Vedeti la minutul 15:30 cat de fioros poate fi zâmbetul unei mame.
    
- zambetul autentic e din ochi nu din buze și obraji, vezi și expresiunea ”ochii nu mint”
OK-OK: toți oamenii au dotarea necesară să raționeze, să aleagă ce spun și ce fac, să decidă pentru ei înșiși.
Și mincinosul e OK, el a decis că vrea să obțină ceva ce știe că nu merită, a ales să manipuleze - ah, da!, deseori chiar prin valori.
Acu, pentru că in atelierele NESTworking e vorba de a controla (stăpâni) Inner Game, de a-l scoate mereu la iveală pe Eul 2, cel autentic, să observăm că taman asta e și metoda de a scapa ”lucrăturii” mincinosului: dacă ești tu/Eul 2/, orice foame a ta e in responsabilitatea ta nu a celuilalt, așa că nu vei mânca platoul frumos asezonat ”dragamea/dragulmeu”, pregătit pentru tine de către mincinos.
Păi, poftă bună înde sine să avem!
Iata prezentarea:

Doamna Meyer zice că după ce a publicat cartea ”How to spot a liar” oamenii nu mai voiau să se întâlnească cu ea :)) I-au propus să comunice prin emails!
Iată înca un indiciu despre cu cine te întâlnești și cu cine nuuuuuu.

...................
* a term coined by Dr. Paul Eckman: “duping delight is the pleasure we get over having someone else in our control and being able to manipulate them” 
Desigur, cuvantul ”mincinos” poate fi inlocuit cu inautentic, prefăcut, manipulator, escroc.

3 oct. 2016

”The still point of the turning world” T.S. Eliot


"At the still point of the turning world. Neither flesh nor fleshless;
Neither from nor towards; at the still point, there the dance is,
But neither arrest nor movement. And do not call it fixity,
Where past and future are gathered. Neither movement from nor towards,
Neither ascent nor decline. Except for the point, the still point,
There would be no dance, and there is only the dance."
T.S. Eliot

I can only say, there we have been: but I cannot say where.
......................

Hm. Iata o postare din 2010 despre... managementul poetic!
Poezia sta cel mai bine la capitolul eficienta si eficacitate: obtii cele mai bune rezultat cu cele mai putine mijloace. Legat de excelenta, e de observat – din nou – ca excelenta atrage excelenta:
atunci cand poezia inalta – poetul era intr-o stare de excelenta cand a scris -, cititorul se inalta  --– acceseaza zona sa de excelenta.
Nu prea sunt poezii pe retelele profesionale?! 

Nu, dar ai zice ca toata lumea are cel putin un citat la/in cap!
Mai departe,  aici:
Ce ne impiedica sa atingem excelența 

Acum, după 6 ani, pare mai puțin ciudată și mai mult realistă, având în vedere articole de pe platforme prestigioase de business - mai vechi:
Want to be a better leader? 2014
și mai recente :
Shakespeare Book Club instead of leadership trainings 

 (de aci: www quoteaddicts com)


 Mno, merg mai departe ;)