30 apr. 2011

General Eroic Beethoven!

Seara frumoasa la Ateneu, ca o trecere prin varste intr-o succesiune neasteptata – intai asezarea senectutii, cu ritmuri bine definite, cu adevaruri solide (Haydn, Simfonia 28), apoi o minunata joaca intrebatoare, un dialog creator plin de energie şi pofta de a fi (Mozart, Concertul pentru flaut, harpă şi orchestră). A urmat apoi.. ”fiirea” – Eroica, simfonia celebra a lui Beethoven.

Dirijorul, Brian Wright, de o eleganta speciala, fara ostentatie, difuza, aducand orchestra in prim plan. Si tinand-o acolo chiar si atunci cand publicul s-a bagat in seama aplaudand inainte de partea de final, la Haydn. Cand s-a aplaudat si la Beethoven dupa partea a treia, eleganta domnului Wright a fost pusa la incercare, e drept…

Imi amintesc o emisiune a lui Viorel Gaita, in anii 90, care ”lucra” cu fudulia romaneasca, cu apucatura noastra de a ne da ”competinte” in toate alea, de a nu spune ca ”nu stim” ceva – pentru ca ar insemna ca avem ceva de facut, si asta nu ne place.
Niste domni si niste doamne se inghesuiau sa acuze pe generalu’ Store care isi facuse ditai magazinul omonim: General Store!

Acu, la Ateneu exista un program in care scrie frumos despre ce-o sa fie si da si informatii despre structura operei muzicale. De ce nu citim?! De ce nu ne educam?!
Educatia iti da si posibilitatea sa ai o justa scara a valorii.
Cine e Beethoven si de ce. Ce inseamna muzica lui cantata la caminul cultural si ce inseamna la Ateneu. Domnul Wright a fost tulburat de lipsa acestor intrebari.

Ar mai fi o explicatie – ca sa zic asa istorica: partea a treia din Eroica, cea dupa care s-a aplaudat,
(Scherzo: Allegro Vivace), este, inca, foarte familiara urechii romanesti, fiind ea ”ilustratia muzicala” preferata de autoritatile comuniste in jurnalele despre agricultura care duduia.. vivace. Sa fi vizualizat spectatorii delegatia conducatorilor alegri si asta sa fii apasat butonul pentru aplauze?!
Aveti aici pasajul cu pricina. Ascultati-l. Daca va vine sa apaludati dupa, asta e…
http://www.youtube.com/watch?v=6iP3JER7nsY

28 apr. 2011

Inner Game (2)

Tim Gallwey a numit acesti doi protagonisti ai vietii interioare
Eul 1 si Eul 2.

În timpul unei activităţi,
Eul 1 distorsionează elementele realităţii
şi determină astfel distorsionarea imaginii de sine,
fapt ce duce la răpuns distorsionat al cărui efect
confirmă şi consolidează imaginea de sine distorsionată.
În timp, se formează un tipar reactiv reflex,
care, de fapt, nici nu observă realitatea pe care e aplicat.
Capacitatea de a fi atent, de a alege variante de răspuns
şi de a avea încredere în sine a Eului 2 este ignorată.
Astfel, viaţa persoanei respective se desfăşoară
mai departe sau mai aproape de potenţialul Eului 2,
cel cu care e înzestrat,
în funcţie de cât de puternică este interferenţa Eului 1.

Formula propusă de Gallwey:
P=p-i
Performanţa =potenţial – interferenţă

Ce-i de făcut?
Cum poţi să schimbi ”ciclul auto-interferenţei”?
Să începi să (îţi) spui:
”Schimbă-te!, nu vezi că nu eşti bun? E greşit ce faci!”
înseamnă tocmai să continui să (te) judeci,
să propui aceeaşi imagine de sine ca fiinţă fără valoare,
de vreme ce viaţa (ta) de până acum e ”greşită”.
Einstein a descris situaţia în des citata frază
”nu te aştepta să obţii alte rezultate
continuând să faci acelaşi lucru”.

Care e cel mai simplu lucru pe care l-ai putea face altfel?
Nu (te) schimba, observă(-te)!

Pentru cei mai mulţi dintre noi, această acţiune
poate părea paradoxală, dacă nu chiar neserioasă.
Poate chiar păguboasă, dând ocazia Eului 1
să-şi manifeste calităţile de scandalagiu:
”Cum să nu mă schimb?! Dar eu vreau să mă schimb!
În fiecare zi judec ce e greşit şi decid ce trebuie făcut,
şi apoi evaluez rezultatul! Şi iar decid ce fac.
Eu muncesc continuu să mă schimb!”

Dacă aplicăm chiar acum îndemnul la observare de mai înainte,
vedem că Eul 1 are calităţi valoroase:
evaluează, măsoară.
Cum pot fi folosite în creşterea performanţei?


alte postari inspirate (sic)
http://coaching2success.blogspot.com/2011/04/when-coaching-is-game.html
http://coaching2success.blogspot.com/2011/02/joaca-interioara-1.html
si un citat din autor
http://coaching2success.blogspot.com/2010/09/greatest-benefit.html

25 apr. 2011

Inner Game (1)

Tim Gallwey nu este ”un alt autor (american) de cărţi despre dezvoltare personală”.

Era o glumă în anii 90, când apăruseră dozele de bere cu inel. I se oferă unuia în tren şi i se spune şi cum să facă să o deschidă. Românul, mândru, se opune şi scoate decis un briceag cu care decupează capacul dozei de bere. Că, vorba cealaltă: ”şi la ce i-a folosit” că avea inel?! Ce să mai zicem, tot noi am inventat şi DIY/do-it-yourself. Clar.

Inner Game este be-your-Self: fii Eul care eşti, fii tu însuţi.
Nu îţi sta singur în cale.

Gallwey nu este un ”ştergător” de creiere,
cum sunt mulţi aşa-zişi scriitori, pseudo-ceva.
Dimpotrivă, ceea ce propune el este descoperirea căilor mentale,
atenţia la volutele lor, la posibilitatea de a alege,
de a învăţa şi de a crea – de a fi cel care eşti.

”Jocul interior” nu este un truc lingvistic atractiv
ci o realitate de care, din păcate, puţini oameni sunt conştienţi
şi încă şi mai puţini au dorinţa să se angajeze
să îl stăpânească şi să îl câştige.
Pentru că trebuie câştigat dacă vrei să câştigi jocul cu viaţa.

Dar cum a ajuns el, jocul, acolo, în interiorul ditamai adultului?
Cum e posibil ca oamenii mari,serioşi, să se ţină de jocuri pe dinnăuntru? (Aceasta este o întrebare de copil!)
Poi, alţi adulţi – părinţi, educatori, şefi - s-au ocupat cu tenacitate
să îi înveţe din ce in ce mai bine jocul acesta.

Cu toţi ne amintim secvenţe mai mult sau mai puţin agresive: ”- Auzi ce spun?!/ - Nu”. Pentru că nu auzeai, fiind cu totul focalizat pe ceea ce făceai – preocupat să câştigi ”jocul exterior”, fie că era demontarea unei jucării, fie colorarea unui desen, fie finalizarea unei activităţi de serviciu. Şi atunci intervenea condiţionarea prin pedeapsă până aveai comportamentul dorit de celălalt – părinte, educator, şef. ”Nu fii atent la tine, fii atent la mine!”. Aşa a apărut Eul critic, cel care îl distrage pe Eul atent de la ceea ce are de făcut.
Aştia doi se joacă-n noi. Pam-pam!
(va urma)


alte postari inspirate (sic)
http://coaching2success.blogspot.com/2011/04/when-coaching-is-game.html
http://coaching2success.blogspot.com/2011/02/joaca-interioara-1.html
http://coaching2success.blogspot.com/2011/04/inner-game-2.html

si un citat din autor
http://coaching2success.blogspot.com/2010/09/greatest-benefit.html

Adevarat a inviat.

De vreme ce Tu, Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israel,
ai descoperit robului Tău, zicând:
"Iţi voi face casa",

apoi robul Tău şi-a gătit inima sa,
ca să se roage Ţie cu această rugăciune.
Deci, Doamne Dumnezeul meu,
Tu eşti Dumnezeu şi cuvintele Tale sunt neschimbate
şi Tu ai vestit robului Tău un astfel de bine.
Începe acum şi binecuvantează casa robului Tău,
ca să fie ea veşnic inaintea feţei Tale,
căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vestit aceasta, şi,
prin binecuvântarea Ta,
se va face casa robului Tău binecuvântată,
ca să fie înaintea Ta în veci.
Regii II, 7, 27-29

16 apr. 2011

Limbajul intrerupt - despre coaching pentru.. poeti!

”Am scris la un moment dat un text despre limbajul intrerupt,
unde am vrut sa spun ca limbajul intrerupt pentru mine inseamna acel spatiu al literaturii in care un autor se opreste si se uita inapoi.
Incepe sa mediteze: de ce trebuie sa fac asa si nu altfel.
Acel spatiu in care mediteaza si schimba perspectiva.
Si atunci umbra se transforma, lumina se transforma,
spatiul capata alta dimensiune,
absenta devine nu vizibila ci necesara –
o resimti ca fiind necesara -,
si poti sa lucrezi in liniste si pace.
Si poti sa te duci in lume cu lucrul asta.”
Angela Marinescu
de aici: http://petrisure.wordpress.com/

In coaching, "limbajul intrerupt"
este chiar recursul la antrenament:
cand (dis)cursul vietii tale te nemultumeste,
cand te opresti din dialogul interior,
cand iei distanta fata de cel care esti pana in acel moment,
si faci loc celui care vrei sa fii de atunci inainte.


Coachul e cel care valideaza absenta lui tu-cel-de pana-atunci,
valideaza tacerea si provoaca meditatia/reflectia
prin intrebari la care numai tu stii raspunsul,
propunandu-ti 'locuri de privit’,
din care numai tu stii ce si sa vezi.


Coachul da pregnanta noii dimensiuni a spatiului
astfel validat prin insasi prezenta lui acolo,
te asista sa locuiesti in chip nou
acest spatiu nou si sa fii, astfel, tu-cel-pe-care-il-cautai,
cel cu care ’sa te duci in lume’.

Coaching-ul este despre antrenarea creativitatii,
despre invatare responsabila de intentia personala de viata.
Orice mare scriitor are un coach interior -
cu cat mai recunoscut si folosit, cu atat mai mare creatorul.
Cum a ajuns el acolo, in interior? Despre coach zic.
Poi, din afara. A fost recunoscut -
in toata plinatatea sensului acestui cuvant. Si crescut.
Asta se intampla in coaching.

5 apr. 2011

when coaching is a game..

“So many people live within unhappy circumstances and yet will not take the initiative to change, their situation because they are conditioned to a life of security, conformity and conservatism - all of which may appear to give one peace of mind. But in reality nothing is more dangerous to the adventurous spirit within a person than a secure future...."
Chris McCandless
courtesy Tomas Roman, here http://www.linkedin.com/groups?viewMemberFeed=&gid=1966137&memberID=102598556)

I think the "because" sentence is important,
and leads to a richer meaning of the topic.
Security - in a maslowian sens - is good.
Conformity - is not good, indeed.

I do like very much the 'pleading' for MOBILITY
Tim Gallwey would give a whole chapter in his
Inner Game of Work.
Conformity is a submissive position to exterior -
to Self 1, in TG's terms - ignoring
the mirriad of possibilities a person is born with - the Self 2.

As for 'conservatism of life' - this is a contradiction in terms:
life can't be conservate!
only a corpse could be :)
So, my future is secure as an
aware and trustful choice of myself = Self 2.

Mobility is the very fundamental of coaching.
It prevents the worst situation:
Coach's Self 1 coachs Client's Self 1!
Also the other one:
Coach's Self 1 coachs Client's Self 2, the mobility owner!
It is possible, with a directive person 'labeled' coach..

The coaching request of a person
springs of the hardly seen Self 2,
but the first session is likely to be 'conduct'
by Self 1, the conformity owner.
How to be there with your Client for
having a last session lead by Self 2 -
i.e. the person her/himSELF?

a coach indeed is a coach in deed :)

alte postari inspirate (sic)
http://coaching2success.blogspot.com/2011/02/joaca-interioara-1.html






http://coaching2success.blogspot.com/2011/04/inner-game-2.html




si un citat din autor
http://coaching2success.blogspot.com/2010/09/greatest-benefit.html











4 apr. 2011

utile dulci* (!)

Some guy hit my fender, and I told him, "Be fruitful and multiply", but not in those words.


Woody Allen


Good to know in any kind of ”hitting” situation. Somebody did something like that to my car in a hospital parking place. So.


* Latin expresion: ”the useful with the agreeable”