19 iul. 2017

When asking a question...

 ...are you as a manager-coach experiencing your living-in-the present self or you are preparing a story for your remembrance self?!

When answering a question is the employee-client experiencing the living-in-the-present self or he is preparing a story for her/his remembrance self?
About Coaching in Assessment Conversation - a presentation at the conference ”Leading the Change in Organizations”/2012, based on this article I wrote here:

14 iul. 2017

Responsibility - the new power from ”empowerment”

”Coachul modern trebuie să încurajeze un alt fel de responsabilitate şi un alt fel de sentiment al propriei puteri. Unii oameni au învăţat în organizaţii cum e cu acest ”empowerment” – un set de abilităţi de care ai mare nevoie când angajaţii se simt lipsiţi de orice putere la locul de muncă şi se consideră victimizaţi de întreaga corporaţie. Însă, acum, conferirea puterii trebuie pusă în balanţă cu responsabilitatea, nu numai cea pe care o cer cei din organizaţie de la om, ci şi cea pe care şi-o asumă el însuşi. Responsabilitatea poate fi redefinită drept capacitatea de a fi de bizuinţă: eu pot să mă bazez pe mine, tu poţi să te bazezi pe mine.”

Din interviul de acum cinci ani cu Timothy Gallwey, autorul seriei The Inner Game.
Amintesc că eu și Simina Diaconu am făcut accesibile publicului român două lucrări: The Inner Game of Stress și The Inner Game of Work - traducerile au apărut la editura Spandugino.

Găsiți interviul aici: Ce vrei cu adevărat

Aici, un punct de vedere interesant :)



23 iun. 2017

Culmea!


Circula pe vremuri seria de cimilituri în care erai invitat să ghicești care e culmea unei acțiuni. Îndeobște, era vorba de ceva absurd, dar care, ca și piesele lui Ionesco sau Beckett, îți dădeau de gîndit*. Una din alea zicea:
”Care e culmea sărutului?! Să săruți o gură de canal!”

Ei, zilele astea, la noi, s-a întâmplat o culme: partidul care a pus guvernul i-a tras, tot el!, o moțiune de cenzură. Mă rog, aceasta a fost precedată de altă... culme: guvernul pus de partidul in chestie nu s-a lasat schimbat de același partid**.

Cuvântul ăsta - culme - la propriu, dar și la figurat, are un sens bun: e ceva înalt, la care ajungi după ce faci un efort, ai o strategie, te pregătești, e o izbândă. ”Să facem din nou din America o culme”, gen. Deci culme ar fi chiar greatness!

Mno. Cum se știe că acționează sincronicitatea șiiii alea six degrees of separation, ce poză găsesc eu în feed-ul de FB al unuia dintre cei mai inteligenți prieteni reali? Asta.


La noi, gura de canal e o culme! De aia nu se scurg zoaiele din țara asta.
Revenind la absurd: păi și noi, tăticu`, așteptăm de 27 de ani să vină un godot, de parcă godoții ăștia ar fi americani, bre!
(Hai că nu mai spun că e cheală cântăreața. Of.)


................
* A da de gândit, aaa, ia te uită ce expresie faină avem noi! Spre deosebire de food for thought, la englezi, în românește e păstrată prevalența actului de a gândi asupra situației pe care se exercită. La noi nu apare calitatea de antrenare - deci, de creștere! - pe care o prezintă orice ocazie de gândire. La noi accentul cade pe gânditor: el are capacitatea să gândească tot ce e de gândit, domnule! Asta îmi amintește de o poveste, din anii 90, care pesemne că chiar a fost adevărată. În tren, un tip ”îmbrăcat nemțește” (citat din... Slavici? :) că tot suntem în perioada testelor pentru elevii de a VIII-a), îi oferă unui mai localnic o bere la cutie. Acela o ia, forma îi dă de gândit, ca urmare, scoate un briceag și decupează cu grijă capacul până să apuce ”neamțul” să-i arate mecanismul. ”Dar nu-i nevoie, ne descurcăm.” Chiar așa!
** Faza asta ne... dă de gândit. Oare să fi fost o timidă încercare a fibrei naționale să iasă din paradigma ”eu te-am făcut, eu te omor”? Aplicată în familie, acțiunea e reflectată bine la nivel social - nevoia de ”tătuc” și tot ce decurge de aci. Să fi fost o încercare a tânărului (sic!) guvern de a trece la o raportare matură la viață, la prezent? Sau să fi fost vorba de apariția altui tătuc care își revendică ”paternitatea”?! Mno, vai de mama noastră, societate civilă. (vorba mea, pe Face Book :))

13 iun. 2017

La tablă! (sic)



Eșec vine din franceză, și nu înseamnă eșec ci... șah. E drept, scris cu s - echecs. Deci - în fapt! - esecul se referă la un mod de a acționa nu la un rezultat. Schimbi modul, scapi de acel fatalist ”Asta e, atât pot, asta mi-e dat etc.” Voila!

Juan Gris - Jeu d`échecs, din Larousse 

Dacă mai reflectăm și la faptul că numele vine din arabă - chah, rege, și că sunt pierderi și de partea celui care câștigă, nu numai de partea celui care pierde partida, putem să zicem că jocul/lucrul cu eșecul e o activitate regală :) Da, și în... cuib!

31 mai 2017

”Le Guide du Coaching” - Sir John Whitmore

We could call Sir Whitmore the guide to coaching, indeed, but the title of this post quote the name of the French translation* of the most read coaching book - ”Coaching for Performance”.

Here we have a powerful presentation addressing the world many future (sic!) issues.


The third part - the last one - is ending with this phrase: ”I prefer to be an optimist, because optimists have a better life anyway. So, that`s what I am.”

Thank you for what you were, and thank you for still being.
I use to say that an optimist is someone in search for his/her optimum. Q.E.D.

Here, an optimistic smile for a sound and meaningful journey ahead:


 Source: toptwitter dot com.
.........................
* I have checked the Italian and Spanish translation for ”Coaching for Performance”- it is only ”Coaching”. The German edition is ”Coaching für die Praxis” far more appropriate than Romanian one. ”Coaching pentru performanță”. 
Well, as it was said ”it is not him, it is his nature”, I would say it is not the translator, it is his German nature to highlight the importance of practice itself in any endeavor to higher performance. And it is his Romanian nature to be more preoccupied of how would be if than how to do to be.

28 mai 2017

fitiamabila arond siminadiaconu punct ro


Cine obține un zâmbet se poate aștepta la un festin
- zicea cu mulți ani în urmă cineva.

Festin.
Simina Diaconu, în misiune creativă
:)



................

Minunat scris. Aș cita tot-tot.
Dar să dăm scriitorului ce e al lui: cititorul. Citiți.
Și băgați în (sic!) seamă că puteți lucra cu un așa om. Și lucrați!