30 iul. 2015

Reality is difficult to be in

''Quand il m'arrive quelque chose, je préfère être là.''

L'Étranger, Albert Camus

26 iul. 2015

Proba unui cuvânt (sic!)


''Probabil'' este folosit cel mai adesea cu înţelesul ceva se poate întâmpla, cândva, cumva, undeva, dacă cineva - în general, lucruri care nu sunt în controlul nostru: variaţiuni de fapt, de timp, de mod, de loc, de persoană ale lui ''va'', el însuşi o acţiune care nu ''ţine'' de noi.

În atelierele NESTworking folosim - şi dezvoltăm! - deprinderea explorării uneltelor comunicării - fie ele verbale, nonverbale sau paraverbale. Explorarea precede alegerea de a face schimbări, iar progresul în a face schimbarea urmează procedura lui Protagoras, desigur  ( :) ): ''Omul e măsura tuturor lucrurilor, ale celor ce sunt, cum că sunt, şi ale celor care nu sunt, cum că nu sunt.'' În practica din atelier ne antrenăm să facem să fie lucrurile care nu sunt. da credem că pot fi - şi le dorim . În cadrul unor astfel de sesiuni, când discutăm despre variante de atitudini şi acţiuni la situaţii pe care dorim să le trăim altfel, apare deseori cuvântul probabil: ''Ar fi mai bine? Da, probabil..'' E de observat că o astfel de afirmaţie expediază - la propriu! - responsabilitatea undeva în afara noastră.

Practicând eu însămi o secvenţă de tip nestworking, mi-am dat seama că putem pune cuvântul într-un rostire diferită, care să îi dea alt rost: probabil înseamnă că poţi să probezi, că ai abilitatea de a proba - ca urmare, fiind ceva ce poţi să faci, ai responsabilitatea să alegi acţiunile utile ţie, pe care le consideri probabile, şi să le probezi!

Iaca, e exact ce am făcut şi eu: am ''probat'' un cuvânt - şi am găsit că sunt probe care să îi valideze înţelesul mai cuprinzător. Da, încă o dovadă că ''naturii îi place să se ascundă'', cum zicea Heraclit. Să fim curioşi -  atenţi şi bine voitori -, că, tot vorba lui; ''există zei şi aici''.


''The story is told of something Heraclitus said to some strangers who wanted to come visit him. Having arrived, the saw him warming himself at a stove. Surprised, they stood there in consternation – above all because he encouraged them, the astounded ones, and called to them to come in, with the words, “For here too the gods are present.”

''Nu ai căuta dacă nu ai fi găsit''


Mă bucur sa văd că intuitiile mele micuţe sunt.. măruţe wink emoticon
Articolul ''In search of curiosity'' e postat pe blog cum patru ani.
Şi pe LinkedIn acum un an: https://www.linkedin.com/…/20140729155257-12606893-in-searc…

Curiozitatea e ceea ce practicăm în atelierele în care folosim nestworking: curiozitatea este ceea ce vizăm să devină o atitudine naturală - de fapt să REdevină!, pentru că ea e cea care ne-a făcut să creştem. Tot ea ne face să (vrem) să învăţăm - cea care ne face să trecem în acea stare fără de care niciun progres nu e posibil: ''ştiu că nu ştiu''. Pentru asta e nevoie să conştientizezi lucrurile, iar pentru asta e nevoie să fii atent la ele.

Dar acestea nu sunt suficiente - oamenii le practică, însă scopul pe care li-l atribuie e adesea de a-şi consolida o atitudine ştiută: critica, şi o convingere confortabilă de tip ''nu se poate face nimic'', şi - mai ales - o imagine de sine plăcută ''sunt competent''. Paradoxal, competenţa e o zonă de confort a minţii fără să fie o zonă de bucurie a vieţii: faptul că ''le ştiu eu pe toate, nu mă înveţi tu pe mine'' nu te face fericit!

Curiozitatea propune altă intenţie conştientizării şi atenţiei: intenţia de a învăţa, de a afla întelesuri noi şi de a proba ce e.. probabil! Curiozitatea te creşte - te ţine atent la ''măsura'' ta, să nu rişti să râmâi strâns (sic!) în.. hainele mici.

În chip suspect, admiterea în viaţa socială e condiţionată de bifa la secţiunea ''eşti matur dacă ştii'', derivată din eşti major dacă ai discernământ. (A se observa că e o derivare - total inexactă în spiritul ei: curiozitatea se bazează pe discernământ.) Când nu mai eşti focalizat pe tine ci pe competenţa ta, apare o spirală vicioasă care se autogenerează, împiedicându-te, ca adult, să fii curios - citeşte să creşti în cunoaştere, în fapte, în bucurie. Astfel, la fel ca în copilărie, ca adult vei avea surpriza să constaţi că ''hainele competenţei tale'' ţi-au rămas mici! Şi tot ca atunci, vei fi trist că renunţi la ele, dar vei fi şi bucuros să ai unele noi. Spre deosebire de atunci, acum ai libertatea să îţi alegi singur ''hainele''. Dar ai şi responsabilitatea! Nu e uşor că, vorba aia: old habits die hard. Curiozitatea e bună, ne ajută - ştim acest lucru pentru că l-am găsit când eram copii. De aceea uneori ne vine să îl căutăm :)

Zic autorii la un moment dat: ''Scientists are also trying to figure out how long the effects of curiosity last — if a kid’s curiosity is piqued at the beginning of the school day, will she be good at absorbing knowledge all day long? Or will she lose interest?'' Ei bine, un răspuns poate fi găsit chiar în întrebare: faptul că nişte adulţi, foarte şcoliţi, încă sunt curioşi să afle cum (ne) lucrează curiozitatea poate să ne conducă la afirmaţia că.. she won't lose interest all life long.


New research suggests that curiosity triggers chemical changes in the brain that help students better understand and retain information.
WW2.KQED.ORG

Din nimic, nimic răsare - dar e mare.


Despre gol şi rostogol în chestia ştirii pe surse fără resurse!
Zilele astea, incident inexistent în libraria editurii cu autori vii :))
Un rezumat aci: ''Perplex, A. Pleşu''
 
‪#‎elungcuvântul‬ ‪#‎baelat‬ doamna cu igniţia a şters articolul, dar flacăra - well - nu şi nu. Of.
Că, vorba mea: miza, în scenă, face pe problemă! 
Of.

23 iul. 2015

Fapta ce făptuim

''People learn how to create messages through the act of consuming other peoples messages.''
Tocmai am terminat dOUĂ bucăţi NESTworking pentru Teach for Romania, aşa, mai cu dedicaţie pe învăţarea la clasă. Şi pac am găsit vorba citată într-o lucrare despre modele de comunicare a lui Davis Foulger.
Păi, da, mă bizui că oamenii din jurul nostru au a învăţa să comunice de la noi toţi cei care ne-am antrenat prin cuib. Şi de la ei vor învăţa alţii.
Na, că m-am dat în fapt, domnuleeee
NESTworking e o acţiune de tip PAY IT FORWARD! smile emoticon
Cât despre că am scris dOUĂ - ştim noi că ştim căăă.. where is a nest there are ouă! wink emoticon

14 iul. 2015

ce se mai întâmplă în lume :(

..şi nesomnul raţiunii naşte monştri.




continuu

aşaaa
a doua zi din restul vieţii mele ;)
hai că nu m-am schimbat prea mult, domnule!
şi ce bucurie să primeşti cadou în ziua ta aşa un.. subiect pe obiect ''B.U. hippy soul'' :)))
de la coach-ul personal de aici: http://coaching2success.blogspot.ro/2010/06/simina-my-personal-coach.html




11 iul. 2015

Coaching - Modelul GROW (Modele de coaching / 2)


GROW este cel mai des utilzat model în practica de coaching şi, chiar dacă nu apare ca atare, este fundamentul pe care au fost dezvoltate alte modele. Este un model simplu de înţeles şi de urmat pentru a ghida persoana care este acompaniată în procesul de coaching. GROW a fost formulat de unul dintre întemeietorii coaching-ului, Sir John Whitmore, în 1992.


''Pot să controlez numai acele aspecte ale vieţii mele de care sunt conştient. Lucrurile de care nu sunt conştient mă controlează pe mine. Conştientizarea îmi conferă puterea de a decide pentru mine şi de acţiona aşa cum vreau. Două minţi nu sunt identice, aşa cum nici două corpuri nu sunt. Cum aş putea să îi spun eu altuia ce să facă?! Numai el singur poate să ştie ce are de făcut, crescând gradul de cunoastere a situaţiei lui.''      
Sir John Whitmore

Esenţa unei relaţii de coaching eficace şi de succes constă în mod fundamental în faptul că sesiunea de coaching produce ceva – o acţiune, o schimbare, un progres spre o varianta mai bună a vieţii individului. Folosirea unui model ajută la structurarea demersului de coaching şi asigură explorarea tuturor nivelurilor care pot contribui – tocmai pentru a le elimina pe cele care pot împiedica! – soluţionarea problemei.
 

GROW este un acronim pentru:
· Goal/Obiectiv, scop: Ce doreşti să obţii
· Reality/Realitate: Ce se întîmplă, ce faci acum?
· Option/Opţiuni: Ce ai putea să faci?
· Way Forward/Will/Wrap-up/Plan de acţiune: Ce vrei să faci? Când? Cum?


Folosind acest model, coachul sprijină persoana pe care o acompaniază:
  • să îşi crească gradul de conştientizare a situaţiei sale – atât din perspectiva contextului în care trăieşte cât şi a felului său de a gândi, simţi şi acţiona;
  • să îşi asume cu curaj responsabilitatea pentru deciziile pe care le ia şi acţiunile pe care le face, deoarece responsabilitatea creşte determinarea de a face ceea ce afirmi că doreşti - de a soluţiona problema..
Atenţie: ca în orice demers de acompaniere, modelul GROW are efectul scontat dacă persoana care oferă coaching ştie să asculte activ şi să pună întrebările potrivite pentru a înţelege mai bine care sunt nevoile pe care s-a focalizat clientul, pentru a crea mijloacele potrivite pentru progres şi acţiune; dacă ştie să folosească un stil intuitiv şi non-directiv de coaching. În cazul în care clientul nu ştie despre ce anume să vorbească sau ezita să vorbească sincer despre el şi situaţia lui, coachul face apel la întrebări şi la ascultarea activa pentru a ajuta procesul de clarificare şi de explorare mai bună a situaţiei pe care individul doreşte să o rezolve.

1. Stabilirea obiectivelor (Goals)

Etapa 1, de stabilire a obiectivului, este extrem de importantă, pentru că de ea depinde mersul ulterior al sesiunii de coaching şi, desigur, finalizarea de dorit a acesteia: a-l vedea pe cel pe care îl acompaniezi atingându-şi scopul/ scopurile pe care şi le-a dorit - pe termen lung, mediu sau scurt. Setarea scopurilor se face în funcţie de ceea ce doreşte persoana respectivă pentru sine, ca viitor, şi nu pe baza realităţii prezente, de regulă nemulţumitoare şi care, tocmai de aceea, ar avea, mai mult ca sigur, o influenţă negativă asupra rezultatelor sesiunii de coaching. 



Setarea scopurilor creează focalizare, determină responsabilitate în explorarea faţetelor realităţii care ar sprijini înaintarea către atingerea scopului, de asemenea, îi permite persoanei respective să evalueze rezultatele de parcurs şi să le folosească drept borne de ghidare în oricare din acţiunile viitoare.

Obiectivele trebuie să fie:
- SMART: specifice, măsurabile, posibil de atins, realiste, cu un timp de realizare definit
- Clare: adecvate la realitate, provocatoare, legale, notate pentru a servi de ghidaj
- ''Curate'': formulate pozitiv, înţelese, relevante, etice

Atenţie: a se ţine seama că, în afară de obiectivul general al persoanei care apelează la coaching, trebuie stabilit – pentru fiecare sesiune de coaching – obiectivul anume al acelei întâlniri. Astfel se poate implementa mai lesne acţiunea necesară şi se pot măsura progresele spre obiectivul general al întregului demers de coaching.

Întrebări utile:
Ce ai vrea să obţii din acestă sesiune?
Care ar fi cel mai de folos lucru pentru tine?
Pentru ce doreşti acest lucru, cum l-ai folosi, ce beneficii ai avea?
Ce anume ai dori să fie cu totul diferit pentru tine când pleci?
Ce ai vrea să se întâmple în sesiune şi nu s-a mai întâmplat până acum?
Ce ai dori să nu se mai întâmple din ceea ce ţi se întâmplă acum?
Cum ai formula rezultatul acestei sesiuni, în forma lui cea mai utilă ţie?
Ce vrei cu adevărat? Rezultatul formulat mai sus este de ajutor în acest sens?

2. Evaluarea si explorarea realităţilor (Reality)

 
În acest stadiu al sesiunii, coachul examinează realitatea pentru a şti cum poate sprijini aceasta atingerea scopurilor setate de către persoana pe care o companiază în rezolvre problemelor sale. Evaluarea realităţii înseamnă să înţeleagă unde se afla individul în raport cu scopurile pe care le-a ales. Explorarea situaţiei curente are drept scop măsurarea impactului acesteia în progresul către atingerea obiectivului şi, totodată, în succesul îndeplinirii acestuia.
 

Atenţie: cel mai important lucru în definirea realităţii persoanei respective este obiectivitatea. Aceasta poate fi distorsionată de opinii, prejudecăţi, aşteptări, critici, speranţe sau frici ale celui care o percepe. Ca urmare, efortul coachului trebuie îndreptat spre creşterea gradului de conştientizare a realităţii exterioare, dr şi celei interioare a persoanei aflate în coaching. Ca urmare, coachul trebuie să fie extrem de obiectiv el însuşi în felul în care pune întrebări şi ascultă individul. El trebuie să solicite răspunsuri cât mai descriptive, ne evalutive pentru a sprijini persoana să crească gradul de conştientizare şi obiectivitate în privinţa realităţilor din viaţa sa.

Întrebări utile:
Care este mai exact situaţia actuală?
Cât de mult te îngrijorează?
Cine mi este afectat de acestă problemă?
Cine mai ştie că doreşti să rezolvi?
Cât de mult depinde de tine să obţii ce vrei/ să îţi atingi obiectivul?
De cine depinde şi cât de mult?
Ce ai făcut până acum? Ce acţiuni?
Ce te-a împiedicat să faci mai mult?
Ce obstacole trebuie depăşite?
Ce te poate sprijini să rezolvi?
Ce poate constitui o resursă? Ce alta?
Care e devarata problemă în a le accesa?

 
3. Identificarea opţiunilor si verificarea realismului lor (Options)

Intenţia acestei faze a sesiunii de coaching nu este aceea de a găsi ’’opţiunea corectă’’, ci de a genera cât mai multe opţiuni, fapt care facilitează evaluarea globală a situaţiei, descoperă faţete noi, ajută la creşterea conştientizării problemei şi contextului ei – interior şi exterior - şi la asumarea responsabilităţii pentru efortul de soluţionare. Prin intermediul primilor doi paşi ai abordării specifice GROW, persoana acompanită şi-a stabilit obiectivele şi a explorat realitatea.

Atenţie: acum coachul trebuie să creeze un mediu de gândire în care omul să se simtă în siguranţă, să aibă curajul să formuleze opţiuni fără să se teamă de o atitudine critică sau de ridiculizare din parte coachului. Trebuie evitate propoziţii de genul: e imposibil să poţi face aş ceva aici, nimeni nu va fi de acord/nu te va sprijini, asta poate sa te coste forte mult, nu e timp de aşa ceva etc. Toate acestea îl vor demobiliza pe individ, îi vor eroda încrederea în el că poate să rezolve, determinând, practic, eşecul procesului de coaching. Pentru a evita un astfel de deznodământ nedorit de nimeni, coachul va manifesta admiraţie şi încredere faţă de ipotezele pe care le face persoana pe care o acompaniază, încurajând explorarea posibilităţilor de rezolvare de tip ce-ar fi dacă ai avea... sau ce altceva ai mai putea... 


Întrebări utile:
Enumeră toate varintele de rezolvare care îţi vin în minte care îţi vin în minte, chiar dacă par copilăreşti sau fantasmagorice. Fă o listă.
Care ar fi opţiunile la care s-ar gândi persoana pe care o admiri mult?
Ce ai face dacă ai avea mai mult timp? Sau mai mulţi bani?

Ce ai face diferit dacă ai lua de la capăt această etapă a vieţii tale care te-a dus în impas?
Dacă eu aş avea problema ta, ce mi-ai spune să fac?
Ce acţiune pe care ai întreprinde-o ţi-ar aduce cel mai bun rezultat?

 
4. Planul de acţiune: ce, când, cum, cine (Way to go)

 
Ultima etapă a modelului GROW este cea în care coachul sprijină cu toată onestitatea, cu fermitate şi încredere persoana pe care o acompaniază să identifice o acţiune anume sau o cale de urmat, după ce a luat în considerare toate opţiunile plauzibile.

Atenţie: scopul acestui stadiu este să transforme dialogul de coaching în acţiune – dacă acest lucru nu se întâmplă, procesul de coaching este ratat. Atitudinea coachului trebuie să fie de încurajare şi admiraţie pentru orice mică schimbare pe care persoana acompaniată doreşte cu adevărat să o facă. Orice plan de acţiune este privit cu încredere, dar este totodată explorat pentru a i se verifica realizabilitatea – ce obstacole pot împiedica activitatea propusă, cum pot fi îndepartate, cine poate ajuta şi cum, când este potrivit să fie cerut sprijin, în ce etapă a implementării planului, care va fi abordarea, ce se poate face în plus pentru a se asigura de succesul schimbării, cine va mai şti, ce va observa diferit ca să ateste schimbarea?

Întrebări utile:
Ce opţiune doreşti să alegi? Cât rezolvi astfel din problema ta?
Cum ai să ştii că ai făcut ce spui că vei face? Ce indicatori urmăreşti.
Când începi? Cum te asiguri că etapele planului pot fi urmate succesiv?
Ce anume faci la început?Ce acţiuni. Dar pe parcurs?
Ce te poate împiedica? Cum rezolvi?
Cine ai vrea să mi ştie ce planuri ai?Cum o să ştie că le urmezi?
Cine te poate sprijini în implementarea planului? Cum? Când?
Cu ce începi? Când? Ce vor observa ceilalţi?
Ce vei face apoi?


GROW, ca model de coaching, îl ajută pe coach să-şi structureze sesiunea de coaching, dându-i astfel persoanei acompaniate posibilitatea să atingă scopurile şi obiectivele setate în relaţia de coaching. E bine să avem în minte şi că GROW înseamnă ’’creştere’’ şi, ca urmare, persoana care oferă sprijin şi acompaniere în procesul de creştere trebuie să manifeste atenţie, rigoare, structură, confruntarea cu realitatea interioară, dar şi empatie, respect, recunoaşterea valorii, afirmarea încrederii în progresul celuilalt. De asemenea, e de observat că creşterea gradului de conştientizare (citeşte ''de atenţie'') este ceva ce trebuie urmat şi urmărit în toate cele patru etape.


(c) Magda Bunea; fragment dintr-un breviar de coaching în curs de apariţie.

Modelul GROW este folosit desigur şi în atelierele NESTworking™   pe care le susţin.
Pentru înscrieri la atelierele open urmăriţi anunţurile de aici: coaching în comunicare.

9 iul. 2015

when leadership (!) stewards the leader not the followers


10 media manipulation strategies:

1 - The strategy of distraction; 
2 - Create problems and offer solutions; 
3 – The degradation strategy; 
4 – The strategy of deferred; 
5 – Addressing the public as to children in infancy; 
6 – Appealing to the emotional rather than thinking; 
7 – Keep the public in ignorance and stupidity; 
8 – Encourage the public to wallow in mediocrity; 
9 – Replace the revolt by guilt; 
10 – People know better than they


Noam Chomsky 

Are-greeks-victims-of-chomskys-10-media-manipulation-strategies? 

8 iul. 2015

Iteraţii consecvent paradoxale*


Schimbarea este creativitate, creativitate este imaginaţie, imaginaţia este inspirată
Inspiraţia e acel punct de sprijin de care e nevoie să ''răstorni'' lumea** (o activitate de care se ocupa Arhimede). Să răstorni lumea înseamnă să o aşezi altfel. Aşa cum te simţi mai bine. A te simţi bine înseamnă a fi viu peste tot - a fi deplin. A fi deplin înseamnă a avea.. o seară excelentă - o activitate de care se ocupă Andreea Esca :)

ce-ne-impiedica-sa-atingem-excelenta
Un text mai vechi, dar bun.

* a se observa că paradoxul - bine temperat - este chiar începutul unei alte doxe.Cu buna temperare se ocupa Bach!

** a se observa că nimic nu e nou sub soare, dar, vorba mea, There is nothing new under the Sun but is good to find out what there is :)  Cu asta ar fi să ne ocupăm toţi.

În fine, unde nu e con-secvenţă, nimic nu e (sic!). Cu asta se ocupă tot viul - că e bou sau că e duh.
Cu diferenţa dintre ăştia doi se ocupa Pascal: diferenţa între spiritul de geometrie şi spiritul de fineţe.

Alte iteraţii con-secvente aici: RBM deştept




3 iul. 2015

Atenţia atentului atenţionează!


''Ca să te opreşti, uneori trebuie să cazi.'' Felix, inspirat la (!) întâmplare :))

Fraza simpaticului autor Felix Tzele a apărut din bunătatea (sic) observării, ca la.. presocratici. Şi tocmai de aceea are aşa mare potenţial de semnificaţie.
Ce a observat el? Păi, se dădea cu placa pe o pantă căreia nu îi apreciase corect potenţialul cinetic ( :) ), pericolul să o ia la vale necontrolat era destul de clar. În lipsă de alte mecanisme, singura posibilitate de a se opri era să cadă. Desigur, şi-a asumat riscul unei julituri serioase - dar a cădea în cot e mult mai safe decât a cădea în cap.

Deci, ca-n veaţă!
Şi e musai să spun că tocmai această calitate a atenţiei face să fie apreciat ca atât de valoros conceptul de învăţare ''nestworking''. Chiar îi întreb pe oamenii când a mai fost cineva atent la ei aşa mult timp? Şi când au fost ei înşişi atenţi la ei cu adevărat?
Deci, când? :)

Ce nu e şi ce e.

NESTworking. 

M-am bucurat să găsesc acestă prezentare frumoasă făcută de organizatorul atelierului, Revista de Povestiri. Mulţumesc!

''Nu e un curs plictisitor și teoretic, e un atelier în care lucrați cu voi, așa încât să conștientizați și să îmbunătățiți felul în care comunicați. Cu feedbackul atent asigurat de Magda și de colegi. Și cu râsul de rigoare. Nu e un curs în care să conteze ce funcții aveți și pe cine puteți intimida :P Sau ce funcții n-aveți.

Atelierul are un nume inventat de Magda ca să transmită că e un cuib în care vă simțiți în siguranță și aveți curaj și că e un loc în care nu se stă degeaba, că veniți să lucrați!

Metoda de lucru e coachingul de grup, ceva ce nu prea mai face nimeni în România. Se face coaching de echipă în firme, dar noi nu punem o firmă într-un cuib. Iar tehnica folosită e în primul rând Inner Game, propusă de bunicul coachingului, Tim Gallwey, pe care l-am și cunoscut în calitate de traducători pentru 2 dintre cărțile lui, când a venit în țara noastră, în 2011. Ideea, pe scurt, e că poți deveni mai bun la ceva anume (un sport, un job, orice activitate) concentrându-ți atenția pe o variabilă importantă din acea activitate (de exemplu, în comunicare, o variabilă importantă ar putea fi tonul) și trimițându-ți la plimbare vocea critică din capul tău, care îți spune ce ar trebui să faci și să nu faci. 
Veniți la atelier să aflați și să aplicați mai multe, gata, am scris destul.''


▶Alte detalii si inscriere aici: www.revdepov.ro/ateliere/NESTworking