Fericirea nu e ce se aşteaptă să zici părinţii, prietenii, profesorii, colegii, şefii, jumătăţile, copiii &Co.
(Nici chiar Institutul!, că văd că avem - institutul pentru fericire). Scrie-ţi o listă cu astea, aşteptările altora. Ce n-ai scris, aia e ;)
Fericirea e ca fiinţa (oups, stambă de dat în ea!) - o poţi defini prin ce nu e, vorba neamţului cu H.
Başca textul Fericitului (sic!) Augustin.
În fine, pe scurt, ştiu ce e timpul, domnule.
#gencumarfi Ziua Internationala a fericirii, 20 martie
Găsiţi aci un filmuleţ foarte fain - e vorba tot de 2 de ''eu'', dar altfel: unul e ăl de trăieşte, celălalt ăl de îşi aminteşte.
Daniel Kahneman speaks about the difference between experience selves (ES) and remembrance selves (RS). „The ES lives its life continuously, it has moments of experience – one after the other. (..)The RS defines a story - the story the memory delivers for us, and is also true that we make up changes, significant moments and endings, endings are very very important. (..)”
Şi încă ceva:
``We don’t choose between experiences, we choose between memories of experiences. Even when we think about the future, we don’t think of our future normally as experiences. We think of our future as
anticipated memories.”
Ia să anticipăm noi fericit
wink emoticon
Postări
