Graţie presei. Tot graţie presei - alta - au ajuns să fie vizibile persoane şi acţiuni cum sunt cele descrise în articolul Iulianei Alexa - http://republica.ro/o-noua-religie-ic-i-propune-sa-vindece-boala-corporatistului-despre-coaching-c-i-c-arlatanie.
A mai fost un articol bine scris - ''Detest coaching-ul'', aci: http://erevan.ro/talkshow/detest-coaching-ul/, însă printre primele comentarii acide despre coaching au fost cele apărute cu ocazia unui articol pe Hotnews, în 2010 - le-am preluat în prima revistă dedicată profesiei - nu, nu dedicată şarlataniei.(later edit link: http://issuu.com/business-edu/docs/cn_nr_1/66)
Între 2007, când s-a ţinut primul curs de coaching, în limba engleză, acreditat internaţional, şi 2016 în România au apărut, conform LinkedIn, peste 8500 de ''coach''. Acest lucru e adevărat numai dacă e o minciună undeva. Şi e: foarte mulţi puneau pur şi simplu o virgulă după trainer, consultant, psiholog - sau... inginer - şi scriau coach. Aşa că acum am ajuns ca în bancul ăla: „Ioane, cum se zice, funicular sau furnicular?! Şi Ion întreabă: „La ce?!”
Mare păcat, mai ales că în anii 70 profesia avea un ''apostol'' valabil: Constantin Noica.
''Un Edison, dacă nu ne înșelăm, a spus: «geniu înseamnă 1% inspirație şi 99% transpirație». Totul se schimbă, dintr-odată. Atunci intervenția de afară nu numai că e posibilă, dar devine și obligatorie: apare antrenorul. Căci totul în cultura de performanță, poate, se întâmplă ca în sportul de performanță, sub acțiunea unui antrenor. Acesta, într-adevăr, știe să facă pe cineva să transpire.''
Aştia despre care se face vorbire prin articole nu transpiră, şi totuşi miros urât. Mda, fac ei ceva, domnule.
Vorba unui politician românesc (sic!), CVT, la un talk show, pe vremea ciudatei - şi neelucidatei încă! - ''Răpirirea în Irak'': ''Domnule, românii au compromis comunismul, compromit capitalismul în fiecare zi - acum au compromis şi terorismul!'' Mno, am compromis şi coachingul...