28 iul. 2025

Nestworking - atenție, empatie, respect, oprire, reflecție, acțiune, feedback, feed forward - locul unde te ajungi pe tine (din urma ta :)) (1)

Există expresia ”S-a ajuns!”, cu sensul că persoana respectivă a ajuns să aibă totce are nevoie, și și în plus. Și dacă expresia asta are un miez mai profund: s-a ajuns pe el însuși - ”și-a atins potențialul”, ca să folosesc acest loc comun,  o expresie pe care nu o agreez.

La atelierul nostru Nestworking folosim operatorul AER pentru a conștientiza calitatea aerului comunicării cu altul si a alcătui un plan de acțiune pentru un aer cât mai sănătos.

Atenție, Empatie, Respect pot fi considerate și aspecte esențiale în tipurile de comunicare de dorit pe care le gasim in Analiza Tranzacțională: adult-adult, precum si in cele in care sunt implicate stari ale eu-lui de tip ”părinte” sau ”copil”, dar in ambele cazuri pozitive.

Mi-a fost semnalată recent lucrarea unui psiholog american, de scoala psihanalitică, dar cu  influențe clare dinspre Eric Berne/Transactional Analyse.


Abordarea autorului este centrata pe cum să ieși din ”regresie”, termen specific din psihanaliza freudiană. Nu mă pricep :) Nu am o calificare în domeniul psihologiei.

Dar mi-a atras atenția că, pentru a reveni la nivelul vârstei adulte -”starea de adult” în cazul că ai ajuns într-o starea a eu-lui de tip „copil adaptat negativ”, cele 5 lucruri de facut sunt taman cele pe care le-am evidențiat și eu, eu pornind de la practica de coaching de, iată, peste 15 de ani.

Traduc din inregistrarea de aici: Five Ways to Grow Back Up (2002), cele 5 lucruri care te pot creste inapoi la varsta la care erai cand a aparut regresia - acea stare in care „te simți mic”

John Lee zice că e nevoie să ai in preajmă pe cineva sau un grup de oameni care nu sunt implicati in contextul persoanei care observa ca e in „regresie”*

           1. ATENȚIE: majoritatea oamenilor nu stiu să ofere atenție, si nici să primească atenție. Cei mai mulți cred că a oferi atenție înseamnă să manifești imbărbătare, să dai sfaturi si să il asiguri pe om ca o să treacă situația respectivă. Nu asta inseamnă să oferi atenție.**

            2. EMPATIE: uneori oamenii confundă empatia cu simpatia, dar empatia e definită in dicționar ca fiind acea stare în care cineva înțelege prin ce trece celălalt pentru că și el a trecut prin experiențe similare*** „Simpatia te menține în regresie, empatia te scoate din ea”.

            3. TIMP****: uneori e necesar să faci o plimbare in jurul unui lac, să îi spui celuilalt că vrei să reiei discuția peste un timp, peste o săptămână. ”Ca să te aud și ca sa iti pot vorbi am nevoie să ajung in stare de adult, asa ca ies nițel cu bicicleta.”

            4. ATINGERE/CONTACT POTRIVIT*****: cu atenție la felul in care persoana in regresie dorește sau nu să fie atinsă (nonverbal, paraverbal sau verbal - precizarea mea), dacă ție îți place să fii îmbrățișat poate persoanei respective nu îi place. Cel mai bine e să intrebi ce să faci: stau prea aproape sau prea departe? (a se observa că o astfel de intrebare simplă il pune pe celalat in situația de a iesi din starea de copil adaptat, il invita la evaluarea prezentului și la exercitarea controlului personal - precizarea mea.) Deseori „atingerea” cu privirea, ochi în ochi, e cea mai buna atingere ca să il sprijini pe celalălt să revina la starea de adult.

          5. DESCARCAREA EMOȚIONALĂ******: te poate crește din starea de copil (regresia) în starea de adult. Eliberarea de emoții poate lua diferite forme, de la a țipa, a arunca cu lucruri sau a te apuca să spargi lemne. Sau un oftat - sau o galeată de lacrimi.

Copyright pentru prezenta traducere Magda Bunea/ să nu avem vorbe :)

...

*oamenii vin la atelier însoțiți(sic!) de cei care, cred ei, îi împiedică să fie cine vor să fie. Fără să reflecteze la cum ei înșiși le dau acelora controlul vieții lor: se lasă să alunece în stările în care celălalt ii impinge pentru a-i controla. Atelierul e astfel conceput și ghidat de mine încât oferă observare (nu observație) de calitate din partea tuturor celor 9 participanți, plus nestworkerița.

**atenție e ceea ce antrenăm în atelierul nostru - chiar m-am gândit să ii punem subtitlul așa.

***empatia e ocazionată de mediul de interacțiune lipsit de judecarea celuilalt, de conlucrarea continuă la facilitarea învățării unul altuia, de curiozitate - in sensul dat de radacina ”cura” - grijă, vindecare.

****timp - in atelier folosim ”unealta” STOP, care chiar asta oferă timp să schimbi perspectiva, să te muți - simbolic sau chiar fizic - in alt loc din care să privești situația pe care o simți problematică.

*****atingere e, pentru noi, în atelier si în afara lui, orice manifestare a atenției pe care celălalt o simte ca fiind atenție. Remarcabil cum un poem scris cu 100 de ani inainte ne atinge, da?

******descărcarea emoțională preponderență în atelierul nostru e râsul! Ni se pare extrem de important din varii aspecte: râsul e un turnesol pentru gradul de atenție (nu râzi când e de râs dacă nu eși atent), există expresia „Râdea, dar nu era râsul lui” - râsul e un semn că se întâmplă transformarea către ”a treia natură”, tocmai acel sine în care îți vezi binele tău.

...

Revenind la expresia „S-a ajuns!” și observând și că atunci când ajungem pe cineva zicem „l-am ajuns din urmă”, putem să ne jucăm cu cuvintele și să observăm că atunci când ajungem, venim pe urmele noastre. Nestworking e un loc în care îți regăsești urmele bune și mergi inainte, spre cine esti si ce poti face.

21 iul. 2025

Nefiind din fire, prostia are lecuiere!? @ ”Toți oamenii sunt ok” in Piata Victoriei


“Against stupidity we are defenseless. Neither protests nor the use of force accomplish anything here; reasons fall on deaf ears.
Facts that contradict one’s prejudgment simply need not be believed—in such moments the stupid person even becomes critical—and when facts are irrefutable they are just pushed aside as inconsequential, as incidental”.
Dietrich Bonhoeffer, Letters and Papers from Prison DBW Vol 8 (source: wikipedia)

Unde se vede cât de greu e sa aduci oamenii în starea de adult: pre-judecata bate fapta

Sā semnalăm că "toți oamenii sunt OK" e la fel de valabil: fiecare alege să facă ceva conform lui însuși - ce poate, ce îi folosește. 

Pre-judecata a fost făcută la un moment dat, într-un context în care judecată acelei realități se putea face in chip folositor numai cum a fost făcută. Apoi, orice semnal din prezent care semana cu o situație similară celei din trecut a fost tratat cu judecata (read raționalitatea) precedentă - așa a devenit convingere. Convingerea ca stiu desi habar nu au ce e cu situația actulă in care se găsesc.

Desigur, deseori, judecata primă nu e a omului în capul căruia a devenit convingere - pur și simplu o preia de-a gata. Ajungi prost dintr-o convingere pe care o preiei necritic, fără a reflecta la verosinilitate.


Din ce motive? 
Cred că deseori din fudulie - uite, zic și eu ca ăla care e faimos. 
Din lene de a gândi, din nevoia de a fi acceptat și așa mai departe. 

Chiar din credința într-o valoare personală, acreditată unanim ca valoroasă: de exemplu "respect cuvântul dat/promisiunea"/ daca am zis înseamnă că am promis. Daca am promis că merg pe drumul ăla, pe ăla merg, chiar dacă mi se spune că altul e mai scurt sau mai sigur sau mai frumos. 
"Atunci când iti respecti cuvantul dat, increderea pe care persoanele din jur o au in tine creste considerabil. Si aprecierea la fel." (via avocat net) 
Acești oameni nu sunt proști din dotare, se vădesc inteligenți în varii domenii. Ei sunt proști din alegerile pe care le fac cu scopul de a fi mândri de ei și a fi recunoscuți drept valoroși

Lucrurile capătă dimensiuni dramatice când valoarea e împărtășită in grup și fiecare îl monitorizează pe celălalt dacă urmează ce a pretins că face valoros - "respect cuvântul dat". Dacă tot satul - că știm că it takes a village to raise pe cineva - dacă tot "satul" se poziționează așa "respect ce promit", "sunt om de cuvânt", iată că vin in Piata Victoriei.

Și votez conform cuvântului din capul meu. Mno, să mai învățăm cuvinte. Că altfel e ușor pentru vorbitorul de rusă să le învețe pe astea câteva de vede că le știm. Și să ne facă ei (!) mândri că suntem români, deh - pe limba noastră. 

Am scris atâta ca să îmi aduc aminte acum că poporul a formulat scurt: 
"Fiecare pasăre pe limba ei piere" 
Basca domnul Wittgenstein! Limitele lumii mele sunt limitele limbajului meu & Poți să cunoști ceea ce poți să numești, pentru ceea ce ai cuvinte (citat aproximativ, nu mai scot cartea de pe unde o fi) 

L.E. mi-a venit sa zic "suntem proști din convingere, nu din fire" După care mi-am amintit: 
"Năravul din fire n-are lecuire"
Așa că există speranță: nefiind din fire, prostia se poate lecui, domnule!

Să comunicăm!