“Against stupidity we are defenseless. Neither protests nor the use of force accomplish anything here; reasons fall on deaf ears.
Facts that contradict one’s prejudgment simply need not be believed—in such moments the stupid person even becomes critical—and when facts are irrefutable they are just pushed aside as inconsequential, as incidental”.
Dietrich Bonhoeffer, Letters and Papers from Prison DBW Vol 8 (source: wikipedia)
Unde se vede cât de greu e sa aduci oamenii în starea de adult: pre-judecata bate fapta.
Sā semnalăm că "toți oamenii sunt OK" e la fel de valabil: fiecare alege să facă ceva conform lui însuși - ce poate, ce îi folosește.
Pre-judecata a fost făcută la un moment dat, într-un context în care judecată acelei realități se putea face in chip folositor numai cum a fost făcută. Apoi, orice semnal din prezent care semana cu o situație similară celei din trecut a fost tratat cu judecata (read raționalitatea) precedentă - așa a devenit convingere. Convingerea ca stiu desi habar nu au ce e cu situația actulă in care se găsesc.
Desigur, deseori, judecata primă nu e a omului în capul căruia a devenit convingere - pur și simplu o preia de-a gata. Ajungi prost dintr-o convingere pe care o preiei necritic, fără a reflecta la verosinilitate.
Din ce motive?
Cred că deseori din fudulie - uite, zic și eu ca ăla care e faimos.
Din lene de a gândi, din nevoia de a fi acceptat și așa mai departe.
Chiar din credința într-o valoare personală, acreditată unanim ca valoroasă: de exemplu "respect cuvântul dat/promisiunea"/ daca am zis înseamnă că am promis. Daca am promis că merg pe drumul ăla, pe ăla merg, chiar dacă mi se spune că altul e mai scurt sau mai sigur sau mai frumos.
"Atunci când iti respecti cuvantul dat, increderea pe care persoanele din jur o au in tine creste considerabil. Si aprecierea la fel." (via avocat net)
Acești oameni nu sunt proști din dotare, se vădesc inteligenți în varii domenii. Ei sunt proști din alegerile pe care le fac cu scopul de a fi mândri de ei și a fi recunoscuți drept valoroși.
Lucrurile capătă dimensiuni dramatice când valoarea e împărtășită in grup și fiecare îl monitorizează pe celălalt dacă urmează ce a pretins că face valoros - "respect cuvântul dat". Dacă tot satul - că știm că it takes a village to raise pe cineva - dacă tot "satul" se poziționează așa "respect ce promit", "sunt om de cuvânt", iată că vin in Piata Victoriei.
Și votez conform cuvântului din capul meu. Mno, să mai învățăm cuvinte. Că altfel e ușor pentru vorbitorul de rusă să le învețe pe astea câteva de vede că le știm. Și să ne facă ei (!) mândri că suntem români, deh - pe limba noastră.
Am scris atâta ca să îmi aduc aminte acum că poporul a formulat scurt:
"Fiecare pasăre pe limba ei piere"
Basca domnul Wittgenstein! Limitele lumii mele sunt limitele limbajului meu & Poți să cunoști ceea ce poți să numești, pentru ceea ce ai cuvinte (citat aproximativ, nu mai scot cartea de pe unde o fi)
L.E. mi-a venit sa zic "suntem proști din convingere, nu din fire" După care mi-am amintit:
"Năravul din fire n-are lecuire".
Așa că există speranță: nefiind din fire, prostia se poate lecui, domnule!
Să comunicăm!
Postări
