Iată al 11-lea octombrie în care ne amintim cum a început Nestworking - acest format de cuibărire, ca să zic așa, pentru că, atenție! (o acțiune care ne place), exista si verbul la diateza reflexivă, a se cuibări, dar și verbul la diateza activă, a cuibări. Ei bine, atelierul nostru e și și, dar nimic la diateza pasivă :))
Da, ne amintim acest început - și, da!, oamenii care au fost la atelier raportează niște magii :))
În contextul atator citate gen ”push your limits”, dar și al celor de tip ”vulnerability is your power” (la fel de formă fără fond), mi-a plăcut perspectiva asupra a ce înseamnă să pui limite bune:
Pe scurt - mno, cam lung
1. Limite / ca să înțelegi unde are rost - și succes! - efortul
2. Rutine / predictibilitatea e linistitoare, te fereste de anxietate; in plus, formeaza si intareste increderea copilului ca poate controla ce i se intampla, creste vointa de a face lucruri.
3. Culcatul devreme / acum un an sau doi, un premiu Nobel s-a dat pentru descoperirea care arata ca f i e c a r e celulă are ritm circadian - deci faza cu orele de somn clasice nu e un construct socio-cultural ci o necesitate a derulării vieții.
4. Empatia / aia adevărată! - da, empatia poate fi fake, mai ales când e doar din cuvinte ce vin dinspre un poker-face sau dinspre un „mim” - cineva care exagerează nonverbalul.
5. Îmbrățișările / 4 pe zi ca să supraviețuim, 8 - pentru întreținere, 12 pentru CREȘTERE apud Virginia Satir, o celebra discipola a lui Eric Berne
6. Părinți jucăuși, cu simțul umorului / umorul te învață să formezi și să consolidezi reflexul ATENȚIEI, al soluției - mda, a te prinde de poantă înseamnă a te deprinde să găsești soluția
7. Timp petecut în afara casei - în parc, sport, jocuri, teatru.
Mai sunt 6 - mă bizui ca aveti un CQ (coeficient de curiozitate) ridicat!
Altfel, atenție!
Dacă aveți in preajmă adulți - șefi, colegi, prieteni, părinți (!), copii mari (!), well, chiar „significant others” - care nu respectă limitele (read: care nu vă respectă teritoriul); care sunt impredictibili - construiesc și mențin nesiguranță prin mimică și posturi din care să nu înțelegi ce simte, ce vrea, cine e, sau prin enunturi contradictorii, care se joacă cu mintea voastră; care mimează empatia socială (cale sigură de a îi manipula pe ceilalți si de a fi „un simpatic”, „o minunata”), fiind, în fapt decuplați de la empatia autentică care înseamnă respect pentru cum simte si ce nevoi are celalalt (de exemplu, să plece la timp de la job, sau să se culce mai devreme, pentru că are alt program de muncă decât celalalt!) - dacă observați chestii din astea aveți de-a face cu un copil prost crescut - într-un sens mult mai profund decât uzul expresiei, și mai rău-făcător celor din jur.
E drept că adultul prost crescut nu are nicio vină în modul în care și-a trăit copilăria. Cel mai adesea, putem observa că au fost situații și fapte care l-au decuplat de la atenție, empatie și respect - care l-au obisnuit să supravietuiasca intr-un AER viciat. Din păcate, adesea, el însuși ajunge să strice aerul din jur pentru că, în loc să se raporteze la chestiile din copilărie ca la niște cauze, se raportează la ele ca la motive valabile să persiste în consecințe - să fie, el însuși, abuzator.
Mă bucur să văd că avem, după peste un deceniu - printre cei câteva sute de zburători in si din cuib - un număr în creștere de mămici și tăici 
, și avem și colegi de cuib care se ocupă de copii - de la Teach for Romania și Ajungem MARI.
, și avem și colegi de cuib care se ocupă de copii - de la Teach for Romania și Ajungem MARI. Așa că imi pare potrivit să las aci o postare potrivită - și care susține ce se spune în articolul citat mai jos:
”The foundation for things like generosity, responsibility, appreciation, warmth, kindness, helpfulness and hard-work ethic all starts during the early years.”Deci pentru a crește adulți de bizuială!
În contextul atator citate gen ”push your limits”, dar și al celor de tip ”vulnerability is your power” (la fel de formă fără fond), mi-a plăcut perspectiva asupra a ce înseamnă să pui limite bune:
” If your boundary is like a wall (and not a door that confusingly swings open from time to time) your child will bounce and eventually work to meet his or her need in an alternative way (then the narcissist, manipulative ways - nota mea)
The world is a very chaotic place. Boundaries help your child, not only feel grounded, but thrive. Check yourself and think about what your real boundaries are. Then remember, they’re brick walls, not doors.”
Pe scurt - mno, cam lung
1. Limite / ca să înțelegi unde are rost - și succes! - efortul
2. Rutine / predictibilitatea e linistitoare, te fereste de anxietate; in plus, formeaza si intareste increderea copilului ca poate controla ce i se intampla, creste vointa de a face lucruri.
3. Culcatul devreme / acum un an sau doi, un premiu Nobel s-a dat pentru descoperirea care arata ca f i e c a r e celulă are ritm circadian - deci faza cu orele de somn clasice nu e un construct socio-cultural ci o necesitate a derulării vieții.
4. Empatia / aia adevărată! - da, empatia poate fi fake, mai ales când e doar din cuvinte ce vin dinspre un poker-face sau dinspre un „mim” - cineva care exagerează nonverbalul.
5. Îmbrățișările / 4 pe zi ca să supraviețuim, 8 - pentru întreținere, 12 pentru CREȘTERE apud Virginia Satir, o celebra discipola a lui Eric Berne
6. Părinți jucăuși, cu simțul umorului / umorul te învață să formezi și să consolidezi reflexul ATENȚIEI, al soluției - mda, a te prinde de poantă înseamnă a te deprinde să găsești soluția
7. Timp petecut în afara casei - în parc, sport, jocuri, teatru.
Mai sunt 6 - mă bizui ca aveti un CQ (coeficient de curiozitate) ridicat!
Restul in articolul bun de aici:
Boundaries, Routines and Early Bedtimes: 13 Habits That Raise Well-Adjusted KidsAltfel, atenție!
Dacă aveți in preajmă adulți - șefi, colegi, prieteni, părinți (!), copii mari (!), well, chiar „significant others” - care nu respectă limitele (read: care nu vă respectă teritoriul); care sunt impredictibili - construiesc și mențin nesiguranță prin mimică și posturi din care să nu înțelegi ce simte, ce vrea, cine e, sau prin enunturi contradictorii, care se joacă cu mintea voastră; care mimează empatia socială (cale sigură de a îi manipula pe ceilalți si de a fi „un simpatic”, „o minunata”), fiind, în fapt decuplați de la empatia autentică care înseamnă respect pentru cum simte si ce nevoi are celalalt (de exemplu, să plece la timp de la job, sau să se culce mai devreme, pentru că are alt program de muncă decât celalalt!) - dacă observați chestii din astea aveți de-a face cu un copil prost crescut - într-un sens mult mai profund decât uzul expresiei, și mai rău-făcător celor din jur.
E drept că adultul prost crescut nu are nicio vină în modul în care și-a trăit copilăria. Cel mai adesea, putem observa că au fost situații și fapte care l-au decuplat de la atenție, empatie și respect - care l-au obisnuit să supravietuiasca intr-un AER viciat. Din păcate, adesea, el însuși ajunge să strice aerul din jur pentru că, în loc să se raporteze la chestiile din copilărie ca la niște cauze, se raportează la ele ca la motive valabile să persiste în consecințe - să fie, el însuși, abuzator.
Ce-i de făcut?
Păi, cam terapie. Se poate? Păi terapia se poate cam numai dacă persoana doreste asta.
Ce să facă celălalt? Păi, să se obișnuiască cu jocuri psihologice de tip Victima/Persecutor/Salvator și să trăiască viața pentru care îl crește (sic!) adultul prost crescut, sau - ce zicem mereu prin cuib - să facă CE VREA CU ADEVĂRAT CU VIAȚA LUI. Caz în care obiceiul de re-view al unei copilării bine crescătoare e de mare ajutor.
Hai să fim copii liberi pozitiv (sic!)
Că tot vin moșii de iarnă
Ce să facă celălalt? Păi, să se obișnuiască cu jocuri psihologice de tip Victima/Persecutor/Salvator și să trăiască viața pentru care îl crește (sic!) adultul prost crescut, sau - ce zicem mereu prin cuib - să facă CE VREA CU ADEVĂRAT CU VIAȚA LUI. Caz în care obiceiul de re-view al unei copilării bine crescătoare e de mare ajutor.
Hai să fim copii liberi pozitiv (sic!)
Că tot vin moșii de iarnă
...
Postarea de pe grupul Nestworking - in the mood for grow
Din 2018. Valabila si acum. Si mereu, că, vorba aia: oameni suntem.
Din 2018. Valabila si acum. Si mereu, că, vorba aia: oameni suntem.
Postări
