„Rezerve de admirație”

Un articol atât de frumos!
Scris de Simina Diaconu pentru Ziarul Târgului Gaudeamus 2018.

„Dacă treceți pe lângă un scriitor pe care îl recunoașteți, zâmbiți, dați din cap, e locul din care ei își strâng rezervele de admirație pentru iarnă, fiți generoși!”

Simina e cea care în 2012 a imaginat unul din cele mai frumoase proiecte - umaniste, as zice -, nu numai literare: Revista de Povestiri, urmat la un an de un alt proiect - născut natural, ca să zic așa - Club RevdePov: ateliere de scriere creativă - proză scurtă și, de anul acesta, poezie, ateliere de caligrafie, de scenaristică, argumentare. Da, și de comunicare: Simina e cea care a fost împachetat cel mai frumos - și exact - atelierul meu de coaching de grup în comunicare Nestworking.

Articolul se încheie cu un text emoționant - mdeci, care îndeamnă și susține acțiune: acțiunea de a citi.

”În orice caz, important e să vă întoarceți acasă cu o colecție bogată, să citiți cărțile și să vorbiți sau să scrieți despre ele - trăiesc numai prin voi.”

Sursa imaginii: https://www.facebook.com/RevistadePovestiri/photos/pcb.2736684006345521/2736683803012208/?type=3&theater

”Viața e frumoasă” # pentru copiii din (sic!) toate vârstele

”Dacă ţi se pare că nu eşti suficient de bun,
dacă te compari cu alţii şi te simţi mic,
dacă sunt oameni care te critică 
şi te fac să te simţi rău,
nu te lăsa prins în spirala asta.
Iubeşte-te şi ai grijă de tine,
viaţa e frumoasă când nu te simţi dator să faci, să fii, să ai.

Doreşte-ţi să fii mai bun la ce te face fericit. Şi atât.”

Simina, din editorialul emoţionant scris în Revista de Povestiri 8



Încă puteți cumpăra această publicație minunat de vie!
Păi unde mai găsești asemenea cuprins care să te cuprindă așa de drăgălaș?! :)

CUPRINS
Secțiune – titlu  (autor)
Serial mov –  Motanov și titirezul (Motanov Motanul Mov)
Vizuala – Solzi și pene, un fel de vis acvatico-aerian (Valeria Anghelache)
Povestiri necondiționate – Frumusețea jocului (Traian Stanciu)
Povestiri necondiționate – Între trei și trei fără un sfert (Octavian Logigan)
Povestiri necondiționate – Saga cetei lui Țiți (Vlad Stroescu)
Naiva – Jim (Mihnea Nicolau)
Serial imaginar – A ta, sonata (Elu Cubrela)
Vocabular alternativ – Dimineți cu gust de pisică (Georgian Constantin)
Avem titlul – I see dead ciorapi (Luchian Abel)
Up’n Down –  Șah mat (Sickboy, comic strip)
Superscurtele  – povestiri de un paragraf scrise de Laura Constantinescu, Gabriel Chis, George Constantinescu
Avem imaginea – Un câine mare de tot (Iuliana Serea)
Avem imaginea – Infiltrarea (Simina Diaconu)
SF & F – Nemurire (Liviu Radu)
Antrenament – Ședința de bloc (colectiv, răspunsurile prietenilor de pe Facebook ai lui Motanov la unul din antrenamentele lui de imaginație)
Schimbul de gen – De ce ți-e frică? (Mircea Bouruc)
Motanov a ales – Iadul motanilor (Bogdan Mureșanu)
Motanov a ales – Obsesia (Teodora Gheorghe)
Motanov a ales – Zumzet (Veronica Stan)


 

Managementul schimbării - pe înțeles!

”Știi cum stă treaba cu fluturii de noapte și cu Icar: s-au ars, aripile li s-au topit. Și mai sunt și alte povești în care totul se termină prost, penalizând un vis prea mare, pe cineva care «nu-și cunoaște locul». Dar să fie visul sau orbirea problema sau faptul că s-au lăsat furați de vis? Și să știi că visele te fură, te absorb, te magnetizează – cam cum e când ești îndrăgostit.

Ca și dragostea, e vorba de un joc de putere în care eu văd trei posibilități: ori îți domini visul și atunci curând n-o să mai găsești în el nicio plăcere, ori te domină el pe tine și vei fi măcinat de o foame continuă, ori te adaptezi și te vei juca cu visul de-a șoarecele și pisica, într-un crescendo permanent, tu vei deveni o superpisică și visul un ultrașoarece. E o spirală, te transformi și crești. Neverending fun.

 
Așa cum învățăm din mii de povești, drumul te schimbă. Dacă ești flexibil și ești atent la ce se-ntâmplă cu tine și în jurul tău, te adaptezi la piedici și schimbi: punctul de vedere, armele,
partenerii. Ca să mai fac o paralelă: să luăm fitness-ul. După o vreme crești greutățile, schimbi exercițiile, frecvența, schimbi tipul de antrenament, schimbi antrenorul, arăți bine, toate gagicile sunt la picioarele tale, dar ce să vezi, parcă te plictisești de asta și ce contează mai mult e că ai dobândit self-respect, încredere în tine. Nu știai la început că asta căutai, credeai că vrei să te placă fetele.Totul se transformă - și tu, și visul. Și da, e o contradicție, e un paradox. Când focalizezi într-un punct departe, vezi bruiat aproape și invers. În mers, peisajul se schimbă, observatorul se schimbă.

Ce trebuie să ai tu:
1. curaj– primul pas e esențial;
2. perseverență– următorii pași sunt și mai grei;
3. toleranță la schimbare– să observi, să te ajustezi, să te adaptezi, să înveți.
Iar dacă stăm să ne gândim, punctul 3 e singurul lucru pe care nu-l au fluturii de noapte și la care
nu s-a gândit Icar.

Așteaptă-te ca socoteala din târg să nu se potrivească cu cea de acasă. Și câte soluții sunt la problema asta! Nu e de speriat, e de creat. Așa că tinde spre limită și învață pe drum!”

Simina Diaconu
manager de proiect
Revista de Povestiri
www.revistadepovestiri.ro/ateliere 

De aici, pagina 42: ”Dacă te transformi, limitele nu te ard.”

Simina Diaconu nu știe cine e, dar știe ce face. Îi place să citească, să scrie, să socotească - iată că se putea opri la clasa I

:)

Despre Revista de Povestiri, antreprenoriat cultural și schimbare
în câteva din interviurile editorului:

La început:

Într-adevăr, ”mai vedem, cu idei plouă” din interviul de aici:
Proiectul s-a născut toamna trecută, ca orice idee, într-un context-purtător



La mijloc

”Mi se pare că am făcut o promisiune pe care trebuie să o țin cât de mult pot. Deci, să zicem că m-a motivat angajamentul.(să continue publicarea lunară, n.r))”

Din interviul de aici: Ai declarat într-un interviu că Revista de Povestiri se adresează unui public căruia i-a plăcut filmul Amelie. Mai precis, cum ai caracteriza acest public?

Simina Diaconu: E un public care nu e apăsat de realitate, poate găsi în ea pliuri în care să se piardă, care să îl fascineze, așa cum poate făcea și Amelie. E vorba de un public cu o anumită perspectivă asupra vieții. Curios, curajos, prietenos.

”Fara voluntarii mei, nu se putea. In fine, nici nu vreau sa mai zic ca e greu, am constatat ca empatia e ceva de o mie de ori mai rar decat mi-am imaginat.”

 Din interviul de aici: Motivul pentru care vreau sa publicam colectia in engleza e ca nu sunt fana ideii „mai bine-n satul tau fruntas”. Nu-mi pasa atat de mult cat de codas la oras o sa fim, vreau sa fim la oras.

La un nou început

Revista de Povestiri e locul de joaca al scriitorilor de orice nivel - juniori, intermediari sau seniori. In spatele proiectului se afla Simina Diaconu si alti cativa entuziasti indragostiti de scriitura de calitate, pe care i-am mai cunoscut (o intalnire pe video e aici, si inca una, text).
Dupa debutul din print, acum mai bine de trei ani, Revista de Povestiri si-a mutat, recent, tot continutul in online, petrecandu-se astfel un soi de repozitionare. Pe langa partea de publishing, echipa organizeaza ateliere creative - sursele financiare ale proiectului - mutate, si ele, pe un nou site numit Clubul Revdepov. 

Din interviul de aici: Simina spune, insa, ca desi strategia s-a schimbat, misiunea revistei ramane aceeasi

Revista de Povestiri - 4 ani de la lansare!

În fine, lansarea a fost pe 14 martie, azi suntem in 17.
Da, sărbătorim de trei zile, că tot o cheamă şi Domniţa pe Simina Diaconu, editorul-dictatorul :)
Mdeci, de ce scriu eu despre Revista de Povestiri?Păi, pentru că lucrez acolo! Da, sunt... reportofan. Cum se şi vede bine în caseta redacţională :)

Aşa.

Revista de Povestiri s-a lansat acum patru ani. În martie 2012, Clubul Taranului din Bucuresti s-a dovedit a fi neîncăpător: peste 250 de oameni au venit să vadă ce se spune despre o revistă literară micuţă, dar elegantă, în care autori români necunoscuţi scriau proză scurtă. 

''Vă reamintim ideea: o revistă exclusiv de proză scurtă (în afară de cele 2 pagini de recomandări de evenimente, nimic din conținut nu a expirat, avantaj ficțiunea!). Povestiri scurte, de maximum 3 pagini, scrise în general de autori debutanți, cu excepții simpatice - Florin Iaru, Marius Chivu, Răzvan Petrescu, Alex Tocilescu, Iulian Tănase, Mike Haulică, Liviu Radu, iar iv cel naiv ne-a mai ajutat vânzările cu câte o poezie. În unele dintre numere (10, 15, 16) au publicat și absolvenții atelierului de scriere creativă. Motanov apare ca ilustrație în revistă, e un motan mov care deschide fiecare număr cu o povestire umoristică, inspirată de copertă. Revista a fost distribuită prin Cărturești, Bastilia, Nemira, Elefant.ro, etc, dar acum nu prea o mai găsiți decât la noi, așa că a devenit o colecție de colecție :P.'' Text preluat de aici: butic.

 

Antreprenoriatul cultural e o încercare dură, dat fiind că rata de ‘mortalitate’ a micilor afaceri e de 90% în primul an de funţionare, si dupa 3 ani tot e sus, pe la 56%. Aplicat pe antreprenoriat, ‘’factorul’’ literatură putea fi fatal. Totuşi, iată-i vii. Nu pot să spun şi nevătămaţi, totuşi...   

A fost şi este greu. Au scos 16 numere pe hârtie. Ne bucură că şi textele sunt la fel de vii ca acum trei ani. Din octombrie 2015 au reluat publicarea povestirilor online. Dar se mândresc cu 3 absolvenţi publicaţi pe hârtie! Şi numărul scriitorilor e în creştere.

La patru ani de la lansare, Revista de Povestiri  înseamnă  revista de short stories online, 12 ateliere pentru adulţi:  de scriere – în română şi engleză, poezie, scenaristică, SF&F, caligrafie, comunicare (dada, NESTworking-ul meu ;) ), argumentare. Concentrarea activităţilor este tot în zona scrisului: s-au desfăşurat şapte ediţii ale atelierului de scriere creativă. Participanţii pot să continue să îşi cizeleze abilităţile în cadrul unor întâlniri cu adevărat inedite: Creative Writing Sundays. Cu o lună în urmă, au anunţat că oferă feedback de la un scriitor cunoscut pe manuscrisul unui scriitor încă necunoscut: Feedback pe manuscris.

Au şi 2 ateliere pentru copii, unul de scriere creativă şi altul de caligrafie, prin Academia Motanov. 

 

Da, Motanov Motanul Mov, antrenorul de imaginaţie,  e mereu şi peste tot prezent! 

Că doar i se citeşte pe chip: ‘’Eu nu pot să nu exist!’’

 

Dacă vreţi să citiţi şi un interviu extraordinar daţi clic aici: ''Care este scopul tau pe acest Pamant?

Sunt aici ca un fel de fan. Sunt fanul imaginatiei voastre, sunt aici sa o incurajez. Asa incat sa se exprime mai des, mai fara retineri. Misiunea mea e sa va stimulez sa creati lumi neasteptate, exercitiul asta o sa va faca sa va simtiti puternici si liberi. Va va da incredere, pentru ca veti fi mandri.''

 :)

Revista de Povestiri a făcut un rebranding din care au rezultat 3platforme online: una dedicată revistei de short stories, Revista de Povestiri, alta atelierelor reunite sub numele Club Revdepov, şi a treia platformă dedicată activităţilor asociaţiei noastre, BrainFitness. Revista de Povestiri este un proiect al asociatiei Brain Fitness, care isi propune sa stimuleze creativitatea prin proiecte culturale si educative. Sunt semnale că reuşeşte!

Din octombrie 2015 Revista de Povestiri publică short stories online:
publicăm din nou povestiri, ca pe vremea când apăream pe hârtie! În schimb, lăsăm selecția pe mâinile experților. Povestirile vor fi alese de scriitorii cu care lucrăm, în timpul atelierelor de scriere creativă și prin concursuri trimestriale. Deci publicăm povestirile care au supraviețuit criticii, la asta se referă parașuta din noul logo.






To be continued!

This post is dedicated to 4 years celebration of the launching the first Romanian literature magazine dedicated to publishing only short stories: for English readers: about Revista de Povestiri
The magazine has an ''imagination coach'' Motanov Motanul Mov - read here: 
''Motanov is the mascot of a new Romanian literary journal called Revistade de Povestiri, which means The Short Story Magazine, an artsy sort of magazine that features short stories by young aspiring writers''

............................

În caz că îşi spune cineva că e cam neserioasă doamna asta care scrie într-una despre lucruri aşa serioase, coaching, leadership, management şiiii nestworking. Ei bine, vreau să spun că... poate invers! Sunt un om bucuros, ceea ce apare în orice proces bun de coaching, aşa, din cuvânt în cuvânt.

# colectiv delivery

În beneficiul răniților din Colectiv, Revista de Povestiri organizează în parteneriat cu Cărturești #Colectiv Delivery, un târg creativ în care toți banii din vânzarea obiectelor donate de creatori merg către Fundația Estuar, care îi va direcționa către răniți.

Evenimentul are loc în Grădina Verona, sâmbătă, pe 28 noiembrie, între 11:00 și 17:00. Vă aşteptăm într-un spaţiu acoperit şi încălzit :)

Împrumutăm cutiile de donații de la #împreunărezistăm, așa încât voi, care veți veni să cumpărați lucrușoare, să puneți banii direct acolo. Lucruşoarele sunt atent selectate, aşa că aveţi ce cumpăra!

Vă mulțumim vouă că veniți și creatorilor că susțin evenimentul donându-și creațiile!

 

Vom avea 5 categorii de produse pe care le puteți cumpăra sâmbătă.

Toate vă vor face viaţa mai dragă, dar pot fi cadouri frumoase de Sărbători pentru dragii voştri!

►Arte vizuale - grafică, tablouri, caligrafii, semne de carte
►Accesorii - bijuterii, genţi .. zorzoane :)
►Haine - tricouri
►Home decor - păpuşi, decoraţiuni lemn, fetru, căni şiii scaune!
►Reviste independente
►Cărţi - unele cu dedicaţii unicat :)

Lista încă se actualizează. Join, join, join!
În pagina evenimentului vedeți și poze cu ce veți găsi la târg.

Toţi banii vor fi distribuiţi către familiile celor răniţi în tragedia din clubul Colectiv.

 


Caligrafii de Georgian Constantin / Another Outsider şi Sorin Andrei  Trăistaru/ Bine scris
(cei doi maeştri ai atelierului de caligrafie)

''Coaching is about language'' (2) (Şi coach-ul, şi scriitorul sunt ATENŢI la cuvintele şi procesul de gândire al.. personajului)

Un coach bun e şi un bun povestitor. De altfel, şi reciproca e valabillă! Orice mare scriitor este un foarte bun coach - vezi rubrica de pe acest blog ''Coaching avant la lettre''. Un coach bun acompaniază persoana care a solicitat coaching să schimbe ceva, să schimbe calitatea lumii lui, să îi fie mai potrivită - să îi vină (sic!) mai bine. Să fie ''alt fel''- practic, să crească în bunătate, în frumuseţe. Şi asta se face tot cu cuvinte: Limitele limbajului meu sunt limitele lumii mele - celebra afirmaţie a lui Ludwig Wittgenstein.

Un mare scriitor te ajută să explorezi şi prin cuvinte, şi prin ''firul narativ''.
Este exact ce face un coach. De altfel, cea mai vehiculată definiţie este ''coachul acompaniază dialogul interior al clientului''! Acest lucru înseamnă că e foarte atent la cuvintele pe care le foloseşte şi la modul în care redă problema sa, respectiv la modul în care construieşte rezultatul dorit - practic, e vorba de cuvinte şi.. ''fir narativ''.

Am văzut texte scrise de aşa-zişi coachi, texte care te pun niţel în alertă: fie sunt destul de dezlânate- cu idei pornite în primul paragraf şi uitate sau contrazise la final, fie texte prea ''netede'', care te împing să ''aluneci'' pe o direcţie care e a autorului, nu a ta - texte manipulatoare de-a dreptul. În niciunul din cazuri, coachee-ul/cititorul nu este sprijinit să îşi clarifice un aspect al situaţiei lui, să găsească un răspuns al lui, la o problemă a lui. Zicea Constantin Noica: ''atunci când întânesc un tânăr, el devine mai important decât mine''. La întâlnirea cu acei coachi, îţi e clar că ei vor să fie mai importanţi decât tine.

Un roman construieşte pagină cu pagină o lume nouă dintr-una.. din cap - din capul scriitorului. Asta face şi acompanierea oferită de un coach: îl sprijină pe client să facă ce şi-a propus. Cu multă atenţie! Spunea Kurt Vonnengut Jr. : Dacă i-ai pus unui personaj un pahar în mână la începutul primei pagini, nu îl lăsa aşa până la sfârşitul cărţii (citat aproximativ în literă, dar exact în spirit). La fel şi în coaching: eşti mereu foarte atent la ce şi cum se spune, şi la cum poţi ajuta clarificări, opţiuni, alegeri şi acţiuni. Da, şi la carte, şi la coaching, atenţia face toţi banii!  :)

Postarea care a precedat aceste vorbe, aici: Coaching is about language 1

''Coaching is about language'' (1): de ce COACHING oferit de o.. Revistă de Povestiri (sic!)

E posibil - şi chiar probabil! - că multă lume crede că un workshop ''de comunicare'' (fie el şi cu metode de coaching şi tehnici de open innovation group - NESTworking, adică) propus de un furnizor-revistă (!) de programe de scriere creativă e la categoria.. soft. Poate chiar moft!
Ignorare humanum est - şi.. comunicare necessarum est, vorba lui Bogdan Şerban.
OK-OK.

Reiau aci o postare de acum doi ani despre modelul - ca să vezi! -  THE STORYTELLING COACH:
(Las la o parte că pe site-ul Revistei de Povestiri se găseşte una dintre cele mai clare definiţii ale coaching-ului: dacă vreți coaching, trebuie să vă formulați un scop pe care vreți să-l atingeți, un text scris de proprietara proiectului, Simina Diaconu)

Acest model de coaching poate părea neobişnuit având în vedere că a fost alcătuit pentru un anumit domeniu: cum să spui o poveste (storytelling). A fost descris de Doug Lipman în lucrarea The Storytelling Coach, şi s-a dovedit că această metodă de a-i antrena pe oameni să fie povestitori de succes poate fi aplicată în mult mai multe domenii decât cele vizate iniţial.

Lipman foloseşte o structură de coaching în patru părţi. În ordinea descrescătoare a importanţei lor, acestea sunt: ascultă, oferă aprecieri, oferă sugestii şi gestionează obiectivele rămase.

• Ascultarea: este cel mai puternic instrument în cadrul acestui model, având în vedere că se subliniază că ascultarea activă, empatică are un aport de 80% în beneficiul general adus de coaching. Într-adevăr, în unele sesiuni, ascultarea este tot ce trebuie să facă un coach. Este, totodată, intervenţia cu cel mai scăzut risc.
• Aprecierea: este al doilea cel mai puternic instrument.El aduce circa 15% din beneficiul potenţial pe care îl are clientul din coaching, şi implică un risc un pic mai crescut decât activitatea de a asculta.
• Sugerarea: are intenţia de a lărgi concepţia despre ceea ce este posibil prin a propune alternative pe care clientul-povestitor ar putea să le aleagă (declarându-şi reacţiile personale faţă de ceea ce îi prezintă antrenorul) sau punând întrebări care să suscite creativitatea.
• „De ce altceva ai nevoie?”:  faptul de a fi ascultat ajută să iasă la iveală unicitatea coachee-ului şi a demersului său; aprecierea îi dă acestuia informaţii despre ce anume are succes în demersul său, iar  sugestiile îi oferă informaţii despre căi posibile de îmbunătăţire. Singurul lucru care mai rămâne de făcut este să descoperi ce altceva mai are nevoie coachee-ul.

Cartea The Storytelling Coach se încheie cu concluzia că: „Societatea actuală perpetuează o mare convingere distructivă, şi anume: „mergi singur”. Coaching-ul este o tehnică pentru a ne echipa cu extraordinara putere a lui „mergem împreună”. Coaching-ul ne ajută să gustăm bucuria de a trăi o viaţă în care ne sprijinim şi suntem sprijin unii altora.”

Mulţumiri Dr. Mike Munro Turner pentru permisiunea de a prelua textul de mai sus. http://www.mikethementor.co.uk

Copyright pentru prezenta variantă Magda Bunea. 

Conform Legii drepturilor de autor, orice preluarea - integrală sau parţială - a acestui text este interzisă fără acordul scris al autorului traducerii.

........................

Coaching-ul este bazat pe cuvinte - ''ca să muncim, mai şi gândim'', dacă e să zic aşa celebra strigătură din zorii capitalismului românesc: ''noi muncim, nu gândim''. Explorarea realităţii, a necesităţii, a opţiunilor, a planurilor se face în cap, cu cuvinte - cu un cuvânt: clarificarea. Şi chiar şi motivaţia de a face ce ai plănuit se întâmplă tot cu cuvinte.

NESTworking este un program transformaţional. Recent, un participant la atelierul în curs, a spus: ''Hmmm. După atelierul ăsta simt că sunt mai inteligentă, citisem mult, dar acum mi se clarifică lucrurile.'' Clarificarea este condiţia oricărui proces reuşit de schimbare.

Vă invit să mergem împreună, în înaintea pe care şi-o alege fiecare.
NESTworking e un mediu de creştere - îţi iese înainte :), cum zicem noi despre cei care ne întâmpină cu admiraţie, încredere, dar şi curiozitate bucuroasă!

Alte aspecte ale asemănării între cum scrie un scriitor şi cum însoţeşte un coach dialogul interior al clientului, aici: Coaching is about language 2.

''În fine, nici nu vreau sa mai zic ca e greu, am constatat ca empatia e ceva de o mie de ori mai rar decat mi-am imaginat.''

Simina, multi te stim, esti prezenta chiar si in absenta noastra. Cat timp iti ia Revista de Povestiri si cat iti da inapoi din ce ti-a luat?

Hi hi hi. Din timpul in care sunt treaza imi ia cam 80%, ba chiar 90%. Din seri, din weekenduri, de pe unde poate. Imi da inapoi timpul povestirilor, ca orice lume literara in care, daca intri, e ca si cum traiesti mai multe vieti. Imi da mandrie, oameni, bucurie, dar nu stiu cum s-ar masura ele in timp. In calitatea timpului, cred.

Citiţi mai departe ce spune un om curajos şi atent la vremea lui -  interviul aci:

 Este realmente o placere sa insotesti fie si doar pentru cateva pagini proiectul Siminei Diaconu, “Revista de Povestiri”. Este o expresie culturala de care chiar avem nevoie. De cand am descoperit ideea Siminei, am si pus un bookuros bookmark la revista. Va invit sa o faceti si voi. Inainte insa puteti afla cate ceva despre proiect din interviul de mai jos. Simina, multumesc! 

Chiar dacă Revista de Povestiri nu mai apare, ideea proiectului e vie prin alte forme de manifestare - atelierele creative şi educative: scriere - ficţiune şi SF, şi, nou de tot, un atelier de poezie!, scenaristică, comunicare şi coaching, caligrafie, argumentare şi... practica de a deveni un cititor mai bun: clubul de lectură şi proiectul interactiv ''Pop-up stories''. 

So, pop-up! :)

Fă o piruetă!

Povestea Revistei de Povestiri....

''Evolutia revistei cu Motanov este o poveste inspirationala deosebita! O idee indrazneata dezvoltata de o echipa muncitoare si creativa! O poveste cu oameni motivati! Felicitari pentru tot efortul depus si pentru daruinta de care dati dovada!!!'' a zis Raluca 

''De abia astept urmatorul numar!!! Este, intr-adevar o revista nemaipomenita bazata pe o idee splendida! Succes :)'' a zis Iza

Şi totuşi, următorul număr nu a mai venit de un an :(

N-am reușit să vă îmblânzim pe suficient de mulți dintre voi, așa încât să putem publica în continuare revista. Costurile sunt mari, munca nu e ușoară și când cercul e strâmt, poate că asta înseamnă că nu merită. Revista va mai apărea o dată, la primăvară, cu susținerea voastră. Vom face atunci o mare strigare să ne trimiteți povestiri, să facem o ediție dodoloață.

 Iată cum a fost ultima lansare - şi hai să citim ''ultima'' ca ultima până la următoarea, nu ultima de tot.
 http://www.revistadepovestiri.ro/despre-lansarea-ultimului-numar/
 
Revista de Povestiri nu mai apare, poate și pentru că n-au fost suficient de mulți cei care au mers pe una dintre căile de susținere de mai jos. Daaaaaar, nu e timpul pierdut! Ne poți ajuta în continuare să facem din idei realitate. Vino la ateliere, cumpără numerele anterioare ale revistei sau chestii cu Motanov, pune un banner pe blog (vezi mai jos), redirecționează 2%, sponsorizează prin firmă, fă o piruetă.

Planurile noastre de viitor sunt să antrenăm tot mai mulți oameni să facă ce le place, adică să-și ia în dinți inima și arta la care simt că se pricep. În urma atelierelor, deja avem comunități de oameni pasionați de scris, de comunicare, de caligrafie, iar pasul următor este să-i ajutăm să își și asume rolul la care visează (să publice o carte, de exemplu) și să îi implicăm în proiecte în care să își folosească abilitățile cu pricina.
Până la urmă, scopul nostru ca ONG, care apare și în statut, este să promovăm creativitatea prin proiecte culturale și educative. Am început cu partea culturală (revista), continuăm cu cea educativă și le tot îmbinăm până vedem omul pe raft sau unde vrea el să ajungă.
Din februarie 2014, organizăm și ateliere pentru copii și tineri la Academia Motanov.

Sponsorizări, activări, workshopuri

Dacă reprezinți un brand care se adresează celor „tineri la minte”, creativi, cu umor, care vor schimba lumea prin efervescența lor, te putem ajuta în zona de comunicare și în cea de HR, adică îți putem promova brandul - şi către publicul intern, şi către cel extern - prin proiecte creative sau îți putem antrena angajații în domenii creative – literatură, film, caligrafie – sau transversale – comunicare, argumentare, coaching.

Sponsorizează proiectul fără costuri, află detalii aici.
Găsești mai multe opțiuni în prezentarea de aici, cam veche, o vom actualiza curând.

Donații
Ajută Revista de Povestiri cu o donație prin transfer bancar:

Beneficiar: asociația Brain Fitness
Cod fiscal: 29841176
Banca: ING Bank, sucursala București
Cont IBAN: RO94INGB0000999902936185


Bannere de susținere - gasiţi codurile aci

	Banner 125×125
	Banner 125×125
	Banner 125×125
	Banner 180×250

''Era un entuziasm contagios în Revista de Povestiri, ar fi putut ieşi ceva din treaba asta, la un moment dat. Dar îmi imaginez cât de greu trebuie să fie să împingi înainte toată şandramaua, şi cât de mici recompensele. Presupun că asta zice ceva despre lumea noastră. ''

Hai! Să se zică altceva despre lumea noastră...

Implica-m-aş şi.. am cui ;)

Asociaţia Brain Fitness, editorul Revistei de Povestiri şi organizatorul unor proiecte şi ateliere minunate:

Citiți proiectul pe care l-am înscris în concurs și, vă rugăm, votați-l dacă vă place!
http://www.teimplici.ro/index.php/proiecte/view/id/184

ARGUMENTE:
Trecem prin școală din inerție: generală, liceu, facultate. Abia când ajungem aici realizăm că nu știm ce vrem să facem în viață, ce carieră ni se potrivește. E târziu.

Dintr-un studiu despre activismul civic al tinerilor (IMAS, 2011), p. 9: „Studenţii par a se teme de viitor, având deja instalată convingerea că locul de muncă va rămâne pentru ei multă vreme un deziderat. Dezvoltarea personală, acumularea de abilităţi profesionale şi perfecţionarea cunoştinţelor şi deprinderilor legate de o profesiune, condiţiile legate de avansare - într-un cuvânt dezvoltarea carierei - nu se constituie în criterii de orientare pe piaţa muncii. Locul de muncă este relaţionat de tineri în mod spontan cu banii, asociere care face ca viaţa profesională şi cariera să devină concepte golite de semnificaţia lor şi să se apropie mai mult de rezolvarea nevoilor primare. Acest complex atitudinal pare a fi destul de comun, putem vorbi de un risc al restrângerii aspiraţiilor în rândul studenţilor.”

Problema nepotrivirii între formarea oferită de învățământ și nevoile angajatorilor e cunoscută. Credem că intervenția necesară pentru o calibrare este la nivel de liceu, în clasa a XI-a, când starea de urgență legată de BAC și admitere încă nu s-a instalat și tinerii au timp să se gândească ce studii universitare li s-ar potrivi.
Metodele prin care fac aceste alegeri: respectând dorința părinților, eliminând opțiuni, mergând pe domeniul care îi atrage cel mai mult. Chiar și în ultimul caz, rămân întrebări: ce cred ei că îi învață acea facultate, cum cred că îi poate ajuta mai departe, în carieră?

Aici intervine proiectul „Antrenament pentru carieră”. Îi ajutăm pe elevii de clasa a XI-a dintr-un liceu din București să-și testeze presupunerile, să afle dacă ce își imaginează despre legătura studii-carieră/ce se întâmplă la job e și adevărat. Facem acest lucru prin întâlniri între profesioniști din anumite departamente din Telekom, HRi și elevi.

Pentru ca proiectul să fie sustenabil – să se reproducă anii următori, implicăm oamenii care influențează masiv cum se raportează elevul la viitor: director, diriginți și părinți. În grupul director + diriginți acționăm direct (coaching), pe părinți îi influențează mai departe diriginții.
Credem că dirigintele poate avea un rol mai mare, îi poate încuraja pe elevi să se gândească la viitor chiar dincolo de facultate, pentru că în funcție de cariera în care te vezi ar trebui să alegi facultatea.
- See more at:http://www.teimplici.ro/index.php/proiecte/view/id/184#sthash.VJeIKsew.dpuf

 Hai să rostogolim micul bulgăre de putere de jos în sus! Să facem ceva şi să fim mândri de noi: ''Where there is a will, there is a way!''

*Calea de votare: 
Într-adevăr e nevoie de o instruire specială ca să reușești să votezi pe site-ul Te Implici...  
„Votul implica să vă creați un cont, să-l activați, accesând link-ul din emailul de activare pe care îl veți primi si apoi să vă autentificați aici:http://teimplici.ro/index.php/site/login
Accesați apoi acest link http://www.teimplici.ro/index.php/proiecte/view/id/184 şiiii apare Motanov Motanul Mov cu zmeul roşu siiiii - in fineeee - puteti vota!

Puteti vota chiar din tara in care cititi ce scriu eu pe aici! 
Va multumesc mult pentru toata atentia! :)

''Voi chiar munciţi, vă mobilizaţi'' Atelierele Revistei de Povestiri

Bună dimineaţa, societate civilă 
Uite un civil Mov, d-aci din ville, care, împreună cu civila Simina,
a promis şi a făcut ce a promis: 
"Vrem ca Revista de Povestiri să devină locul în care să-şi dorească să debuteze orice om cu talent şi imaginaţie'' 
Şi Revista de Povestiri chiar a devenit! Dovezi: 
''Multe edituri publică autori români pe care eu nu i-aş selecta pentru Atelierul de Scriere Creativă'', a zis Marius Chivu, coordonator, împreună cu Florin Iaru, al atelierului.
''Nu am citit niciodată atât de multe texte bune, la un loc'' a zis Răzvan Petrescu, cel mai minunat autor de proză scurtă al nostru, şi tutor-invitat la o Creative Writing Sunday, organizată de Rev de Pov.
"Voi chiar munciţi, vă mobilizaţi, scrieţi serios. Este extraordinar, studenţii şi masteranzii mei nu fac asta!'' a zis Simona Popescu, 'the simonapopescu', ca să zic aşa :)), în cea mai frumoasă - şi cea mai lungă! - întâlnire de duminică creativă.

Motanov Motanul Mov e antrenor de imaginaţie pe Facebook şi scriitor de seriale mov (îndrăgostite) în revistă.
Simina Domniţa Diaconu e editorul-mamă al Revistei de Povestiri.

Amândoi se ocupă de... chiar de dumneata, societate civilă :) 

Şi, preluând topica lui Răzvan, aş zice: ''Nu am întâlnit nicăieri atât de multe demersuri de a te sprijini să trăieşti mai bucuros''

În afară de Atelierul de Scriere Creativă cu Marius Chivu şi Florin Iaru, Revista organizează şi un Atelier de scenaristică - la ce bun?! păi, in afară de cei care chiar vor să facă film, ceea ce se învaţă acolo formează şi antrenează deprinderi de comunicare utile pentru orice persoană care are de transmis.. o viziune care să motiveze oamenii :) Zău. Ca să nu mai spun nimic de utilitatea atelierului de Argumentare într-o şi pentru o societate care nu are discurs (sic!) şi, tocmai de aceea, e atât de uşor de manipulat, din păcate.

Un atelier extraordinar este cel de de de.. Caligrafie! Un ''antistress'' cu efecte secundare benefice, trust me! 

Tot Revista organizează Nestworking - coaching în comunicarea cu sine şi cu ceilalţi: atelierul nambăr 10 începe pe.. 10 noiembrie :)

Motanov are academie mov - adică locul unde se cresc oamenii de mici, nu ăla unde ajung doar când sunt mari. Da, e bine să ajungi undeva şi când eşti mic. Atelierul de scriere creativă pentru copii îi sprijină pe copii să dezvolte gândirea şi exprimarea ei, să înţeleagă şi să aleagă, să emoţioneze şi să se bucure şi - da! - să ia notă mare la testele naţionale, la teze şiiiii la bacalaureat :)

Hai că se poate, domnule!

 

A, da, fiecare număr al revistei este un mic volum de proză scurtă, scrisă frumos, a cărei prospeţime nu se pierde - revista e citibilă oricând. Aşa că, dacă nu aţi ştiut de ea puteţi să comandaţi colecţiile în butic. O să vedeţi că e chiar iubibilă :)