Prima parte a răspunsurilor, aici:
Edelman Trust Barometer indică o nouă eroziune a încrederii la nivel global în toate categoriile de instituţii. Ce implicaţii practice are această adâncire a crizei de încredere pentru industrie?
Pe scurt, ce zice cercetarea Edelman:
Să lupţi împotriva neonestității, în orice context ar apărea,
pare aproape imposibil. Cum vezi rolul comunicatorului aici, ce pârghii
concrete avem la îndemână?
Am învățat cu toții ce au statuat cei de la Palo Alto. E axioma aia:
comunicarea are loc la nivel informațional și relațional. Adică e vorba
despre ce spui și despre cum spui. Adevărul pare a fi bifat dacă există
congruență între astea două. Altfel, cum-ul bate ce-ul. M-am mai uitat
și eu la neoneștii din televizor, dacă ești atent, acest ”cum spun” îi
trădează. Ca un contra exemplu, la Vlad Voiculescu armonia între ce și
cum e mereu prezentă. Atenție, nu e vorba doar de comunicarea orală ci
și de cea scrisă.
Aș zice că există o breșă în armura
post-adevărului: se bizuie mai ales pe avalanșă informațională, nici nu
are cum să adreseze latura relațională a comunicării. Ei, aci e de
lucrat, în ”bule” putem construi relații sănătoase, care să dea
stabilitatea necesară în fața valului informațional. Apoi, ”comunicarea
de proximitate”, ca să zic așa, poate determina un proces generator de
onestitate, de chibzuială – cuvântul ăsta îmi pare o bună transpunere în
românește a critical thinking.
În fond și în fapt, disciplina se numește PR nu PI – public relations
nu public information. Așa că, bizuindu-mă pe ce am observat mai sus,
aș zice că pârghiile sunt cele specifice și cunoscute, dar cu accent
accentuat pe calitatea relaționării. Și pe atenție crescută! Pentru că,
iaca ce zicea Goethe: ”Oamenii își dau seama când greșesc, dar nu își
dau seama când (eu) mint.” PR-ul e bine echipat pentru situațiile de criză
produse de greșeli – vezi recenta gestionare a PwC în contextul
situației de la Oscar. ”Echipamentul” poate fi folosit și în cazul
minciunii. Numai să reușim să o depistăm.
În fine, una peste alta, secara e înaltă și mulți se pot pierde prin
ea, cum ar zice Holden Caulfield. Asta ca să mă refer la rolul
comunicatorului :) Acu, nu vom spune că PR-ul salvează lumea, dar
comunicarea, da! Că tot ea a făcut-o, așa cum stă scris și se știe.
Oups, dacă la început a fost cuvântul, la sfârșit - tot el?! (Just a
tweet. )