Nestworking - atenție, empatie, respect, oprire, reflecție, acțiune, feedback, feed forward - locul unde te ajungi pe tine (din urma ta :)) (2)

(continuarea postarii precedente)

In finalul acestei prezentări, John Lee precizează că în terapie sunt două forme de regresie: cea conștientizată si cea care se intamplă ca si cum esti în transă, nu iți dai seama că esti in regresie. Pentru exemplificare povesteste o experientă personală: a fost părăsit de iubita si se simțea ca si cum urma să fie omorât de întâmplarea asta. Abia când si-a dat seama că numai ramanerea in viața a unui copil depinde cu totul de un adult, pe când un om matur nu are cum sa fie in puterea altuia. 

Conștiență versus transă. Alte situațiă care pot duce la un tip regresie de tip transă: cea în contextul lipsei banilor, lipsei succesului in viata, relatii de familie care te nemultumesc, dependența de alcool, de droguri, situatii despre copii, despre a nu avea copii, despre capacitatea intelectuală sau artistică, despre mama, despre tata. Suntem ca in transă în cazul unor astfel de probleme din viață. 

In aceste cazuri, de regresie ca în transă, John Lee descrie „metoda OCOLIRE/detour”, unde ocolire are sensul unui indicator rutier. Ocolirea poate să insemne un drum mai lunguieț sau un sens giratoriu in care să fii atent ce iesire alegi. 

În demersul terapeutic, inseamnă sa il pui pe client să vorbească cu altcineva din echipa ta - să nu vorbesti tu cu el cand iti cere asta. Apoi să îi pui o serie de intrebări de tipul: ce simți acum, ce iti aminteste asta, iti amintesti de vreo situatie sau o persoană care nu ți-a raspuns cand aveai nevoie de raspuns, sau care nu ti-a acordat atentie cand aveai cea mai mare nevoie de atentia celuilalt, ce îți amintește această mică ocolire pe care ai fost pus in situația sa o faci? Ce ai vrea să îi spui acelei persoane? La ce ai vrea sa fi fost atenta acea persoana? Ce vrei sa imi spui mie (terapeutul) chiar acum cand vorbim? John Lee afirmă că, aplicata bine, ”metoda ocolirii” (care inseamna cam 15 minute) dă rezultate imediate in 9 cazuri din 10. Si anume clientul va spune: „Nu vreau sa iti spun nimic-nimic, am inteles.” Dacă nu se întâmplă asta, cu compasiune, mai poți adăuga întrebările: din nou, ce simți acum? ce îți amintește această situație de acum? ce ai fi vrut sa ii spui sau sa ii faci acelei persoane? Și, raspunzand la aceste intrebări, omul isi da seama ca responsabilitatea sa iasa din starea in care a regresat (ca urmare a actiunilor/spuselor celuilalt) aceasta responsabilitate e la el.

Copyright pentru prezenta traducere Magda Bunea/ să nu avem vorbe :)

Nota mea: 

Practic, prin acea ”ocolire”/deviere/abatere efectivă de la starea resimțită la altă stare, asemănătoare celei resimțite, dar care se întâmplă în prezent, și prin întrebările pe care le primeste, persoana respectivă e invitată să participe (!) la propriul prezent, să fie adultă, deci responsabilă pentru ce i se întâmplă. 

Acest tip de abatere de la narativul care te ține confiscat este practicat constant pe parcursul celor 8 sesiuni ale atelierului, participanții sunt puși în situația să conștientizeze situația prezentă, sunt sprijiniți să o gestioneze, dobândind astfel acces la perspective de rezolvare a situațiilor asemănătoare din viața lor. Nestworking este un mediu care invită și suscită ATENȚIA continuă pe parcursul fiecărei sesiuni.

Imi amintesc două situații în care acest lucru a fost spus direct, nu după o sesiune de o ora și jumătate ci după o zi de training de 5 ore:

”Niciodata nu am fost asa de atenta atata timp”

”E primul curs, si am fost la multe, la care nu mi-a venit niciun moment să moțăi”

Vă aștept în toamnă la atelierul de antrenat atenția!

Nestworking - atenție, empatie, respect, oprire, reflecție, acțiune, feedback, feed forward - locul unde te ajungi pe tine (din urma ta :)) (1)

Există expresia ”S-a ajuns!”, cu sensul că persoana respectivă a ajuns să aibă totce are nevoie, și și în plus. Și dacă expresia asta are un miez mai profund: s-a ajuns pe el însuși - ”și-a atins potențialul”, ca să folosesc acest loc comun,  o expresie pe care nu o agreez.

La atelierul nostru Nestworking folosim operatorul AER pentru a conștientiza calitatea aerului comunicării cu altul si a alcătui un plan de acțiune pentru un aer cât mai sănătos.

Atenție, Empatie, Respect pot fi considerate și aspecte esențiale în tipurile de comunicare de dorit pe care le gasim in Analiza Tranzacțională: adult-adult, precum si in cele in care sunt implicate stari ale eu-lui de tip ”părinte” sau ”copil”, dar in ambele cazuri pozitive.

Mi-a fost semnalată recent lucrarea unui psiholog american, de scoala psihanalitică, dar cu  influențe clare dinspre Eric Berne/Transactional Analyse.

Abordarea autorului este centrata pe cum să ieși din ”regresie”, termen specific din psihanaliza freudiană. Nu mă pricep :) Nu am o calificare în domeniul psihologiei.

Dar mi-a atras atenția că, pentru a reveni la nivelul vârstei adulte -”starea de adult” în cazul că ai ajuns într-o starea a eu-lui de tip „copil adaptat negativ”, cele 5 lucruri de facut sunt taman cele pe care le-am evidențiat și eu, eu pornind de la practica de coaching de, iată, peste 15 de ani.

Traduc din inregistrarea de aici: Five Ways to Grow Back Up (2002), cele 5 lucruri care te pot creste inapoi la varsta la care erai cand a aparut regresia - acea stare in care „te simți mic”

John Lee zice că e nevoie să ai in preajmă pe cineva sau un grup de oameni care nu sunt implicati in contextul persoanei care observa ca e in „regresie”*

           1. ATENȚIE: majoritatea oamenilor nu stiu să ofere atenție, si nici să primească atenție. Cei mai mulți cred că a oferi atenție înseamnă să manifești imbărbătare, să dai sfaturi si să il asiguri pe om ca o să treacă situația respectivă. Nu asta inseamnă să oferi atenție.**

            2. EMPATIE: uneori oamenii confundă empatia cu simpatia, dar empatia e definită in dicționar ca fiind acea stare în care cineva înțelege prin ce trece celălalt pentru că și el a trecut prin experiențe similare*** „Simpatia te menține în regresie, empatia te scoate din ea”.

            3. TIMP****: uneori e necesar să faci o plimbare in jurul unui lac, să îi spui celuilalt că vrei să reiei discuția peste un timp, peste o săptămână. ”Ca să te aud și ca sa iti pot vorbi am nevoie să ajung in stare de adult, asa ca ies nițel cu bicicleta.”

            4. ATINGERE/CONTACT POTRIVIT*****: cu atenție la felul in care persoana in regresie dorește sau nu să fie atinsă (nonverbal, paraverbal sau verbal - precizarea mea), dacă ție îți place să fii îmbrățișat poate persoanei respective nu îi place. Cel mai bine e să intrebi ce să faci: stau prea aproape sau prea departe? (a se observa că o astfel de intrebare simplă il pune pe celalat in situația de a iesi din starea de copil adaptat, il invita la evaluarea prezentului și la exercitarea controlului personal - precizarea mea.) Deseori „atingerea” cu privirea, ochi în ochi, e cea mai buna atingere ca să il sprijini pe celalălt să revina la starea de adult.

          5. DESCARCAREA EMOȚIONALĂ******: te poate crește din starea de copil (regresia) în starea de adult. Eliberarea de emoții poate lua diferite forme, de la a țipa, a arunca cu lucruri sau a te apuca să spargi lemne. Sau un oftat - sau o galeată de lacrimi.

Copyright pentru prezenta traducere Magda Bunea/ să nu avem vorbe :)

...

*oamenii vin la atelier însoțiți(sic!) de cei care, cred ei, îi împiedică să fie cine vor să fie. Fără să reflecteze la cum ei înșiși le dau acelora controlul vieții lor: se lasă să alunece în stările în care celălalt ii impinge pentru a-i controla. Atelierul e astfel conceput și ghidat de mine încât oferă observare (nu observație) de calitate din partea tuturor celor 9 participanți, plus nestworkerița.

**atenție e ceea ce antrenăm în atelierul nostru - chiar m-am gândit să ii punem subtitlul așa.

***empatia e ocazionată de mediul de interacțiune lipsit de judecarea celuilalt, de conlucrarea continuă la facilitarea învățării unul altuia, de curiozitate - in sensul dat de radacina ”cura” - grijă, vindecare.

****timp - in atelier folosim ”unealta” STOP, care chiar asta oferă timp să schimbi perspectiva, să te muți - simbolic sau chiar fizic - in alt loc din care să privești situația pe care o simți problematică.

*****atingere e, pentru noi, în atelier si în afara lui, orice manifestare a atenției pe care celălalt o simte ca fiind atenție. Remarcabil cum un poem scris cu 100 de ani inainte ne atinge, da?

******descărcarea emoțională preponderență în atelierul nostru e râsul! Ni se pare extrem de important din varii aspecte: râsul e un turnesol pentru gradul de atenție (nu râzi când e de râs dacă nu eși atent), există expresia „Râdea, dar nu era râsul lui” - râsul e un semn că se întâmplă transformarea către ”a treia natură”, tocmai acel sine în care îți vezi binele tău.

...

Revenind la expresia „S-a ajuns!” și observând și că atunci când ajungem pe cineva zicem „l-am ajuns din urmă”, putem să ne jucăm cu cuvintele și să observăm că atunci când ajungem, venim pe urmele noastre. Nestworking e un loc în care îți regăsești urmele bune și mergi inainte, spre cine esti si ce poti face.

Chat GPT answers about Nestworking :)

 

*

Nefiind din fire, prostia are lecuiere!? @ ”Toți oamenii sunt ok” in Piata Victoriei

“Against stupidity we are defenseless. Neither protests nor the use of force accomplish anything here; reasons fall on deaf ears.
Facts that contradict one’s prejudgment simply need not be believed—in such moments the stupid person even becomes critical—and when facts are irrefutable they are just pushed aside as inconsequential, as incidental”.
Dietrich Bonhoeffer, Letters and Papers from Prison DBW Vol 8 (source: wikipedia)

Unde se vede cât de greu e sa aduci oamenii în starea de adult: pre-judecata bate fapta. 

Sā semnalăm că "toți oamenii sunt OK" e la fel de valabil: fiecare alege să facă ceva conform lui însuși - ce poate, ce îi folosește. 

Pre-judecata a fost făcută la un moment dat, într-un context în care judecată acelei realități se putea face in chip folositor numai cum a fost făcută. Apoi, orice semnal din prezent care semana cu o situație similară celei din trecut a fost tratat cu judecata (read raționalitatea) precedentă - așa a devenit convingere. Convingerea ca stiu desi habar nu au ce e cu situația actulă in care se găsesc.

Desigur, deseori, judecata primă nu e a omului în capul căruia a devenit convingere - pur și simplu o preia de-a gata. Ajungi prost dintr-o convingere pe care o preiei necritic, fără a reflecta la verosinilitate.

Din ce motive? 

Cred că deseori din fudulie - uite, zic și eu ca ăla care e faimos. 

Din lene de a gândi, din nevoia de a fi acceptat și așa mai departe. 

Chiar din credința într-o valoare personală, acreditată unanim ca valoroasă: de exemplu "respect cuvântul dat/promisiunea"/ daca am zis înseamnă că am promis. Daca am promis că merg pe drumul ăla, pe ăla merg, chiar dacă mi se spune că altul e mai scurt sau mai sigur sau mai frumos. 

"Atunci când iti respecti cuvantul dat, increderea pe care persoanele din jur o au in tine creste considerabil. Si aprecierea la fel." (via avocat net) 

Acești oameni nu sunt proști din dotare, se vădesc inteligenți în varii domenii. Ei sunt proști din alegerile pe care le fac cu scopul de a fi mândri de ei și a fi recunoscuți drept valoroși. 

Lucrurile capătă dimensiuni dramatice când valoarea e împărtășită in grup și fiecare îl monitorizează pe celălalt dacă urmează ce a pretins că face valoros - "respect cuvântul dat". Dacă tot satul - că știm că it takes a village to raise pe cineva - dacă tot "satul" se poziționează așa "respect ce promit", "sunt om de cuvânt", iată că vin in Piata Victoriei.

Și votez conform cuvântului din capul meu. Mno, să mai învățăm cuvinte. Că altfel e ușor pentru vorbitorul de rusă să le învețe pe astea câteva de vede că le știm. Și să ne facă ei (!) mândri că suntem români, deh - pe limba noastră. 

Am scris atâta ca să îmi aduc aminte acum că poporul a formulat scurt: 

"Fiecare pasăre pe limba ei piere" 

Basca domnul Wittgenstein! Limitele lumii mele sunt limitele limbajului meu & Poți să cunoști ceea ce poți să numești, pentru ceea ce ai cuvinte (citat aproximativ, nu mai scot cartea de pe unde o fi) 

L.E. mi-a venit sa zic "suntem proști din convingere, nu din fire" După care mi-am amintit: 

"Năravul din fire n-are lecuire". 

Așa că există speranță: nefiind din fire, prostia se poate lecui, domnule!

Merită să fie făcut efortul de a oferi altuia ocazia de a-și exercita capacitatea de a fi atent, capacitatea de a observa, capacitatea de a înțelege și capacitatea de judeca prezentul in care se află.

Să comunicăm!

A recunoaște că altul e inteligent e un îndemn către el să fie. (verificat :))

Cred că suntem cu toții inteligenți și asta NU ne ferește să greșim din neatenție pricinuită de oboseala sau stres. 

De asemenea, suntem cu toții inteligenți și știm - știm în sinea noastră când folosim o perspectivă excesiva că așa vrem, nu că o credem pe acea perspectivă. Și totuși decupezi, folosind inteligența, doar ce îți folosește să te poziționezi conform unei alegeri personale - și alegerea aceea făcută tot în cadrul* inteligenței.

Pe de altă parte, hai sa ne miram împreună cu Goethe de aceasta 'trăsură' omenească:
Toată lumea observă când greșesc, dar nimeni nu observă când mint!

Mirarea e bună! 

Ai ocazia să reflectezi** - de la a reflecta: să vezi in tine ceea ce ți se prezintă din afară. Si să alegi folosind inteligența.

...
*Nu, nu am sa zic 'in cadrul inteligentei de care dispui' pentru că nu cred că ne împărțim in deștepți și prosti - in niciun caz, deci nici în cazul asta, de votanți. Hai să avem voința bună și să observăm și greșelile, și minciunile.
Desigur, exista măsurători, exista tipuri de inteligență. Și există contextul in care manifești inteligența. Contextul face textul adesea. Basca alte alea, caracterul etCo.
A recunoaște că altul e inteligent e un îndemn către el să fie
La fel cum, daca crezi despre unul că e prost, el nu te dezamăgește.

** am cautat /wonder as a reflective endeavour/pe internet un citat pentru ilustrarea valorii faptei (!) de a te mira - am gasit, cum se vede.

Dar, pac!, a aparut si parerea AI:

Yes, wonder is often described as a reflective endeavor. It's a state of awe or amazement, prompting contemplation and a deeper engagement with what is being observed or experienced. This internal reflection is key to the wonder itself, as it allows us to connect with the experience on a more profound level.
Here's a more detailed look at why wonder is considered a reflective endeavor:
Engaging with Curiosity:
Wonder often arises from curiosity, and curiosity naturally leads to reflection. When we wonder about something, we're typically trying to understand it better, which involves thinking critically and exploring different aspects of the subject.

Well, inteligenta mea e validată - dar pare că e mai plastică ;)

Iata ce fain s-a exprimat si despre curiozitate.

Cu oricine ai vota, ai dreptul. Hai să ai si mândrie!

In 1944 aproape toată populația din România era împotriva intrării sub influență rusească. Oamenii, în mare parte neștiutori de multa carte, erau ingroziți.

Acum, in 2025, pare că nu se tem de influență rusească, pare că mare parte din populație nu vede niciun pericol. Atitudinea asta e pusă pe seama lipsei de carte.

Pai lipsa de școală era și atunci.
Ce s-a întâmplat între timp cu noi?
S-a întâmplat comunismul.
Omul nou de tip socialist.

Revelator e ce se întâmplă în Germania: nemți de o parte și alta a zidului, nemții capitaliști au pompat bani și educație de calitate, ca la ei, în nemții comuniști. Rezultat: la alegerile din toamnă, modul în care au votat nemții foști comuniști a fost radical diferit de modul în care au votat nemtii capitaliști.
Comunismul a reușit să facă omul neamț nou, de tip socialist.
E firesc ca la noi, și latini, și balcanici, și fără frați de sânge bogați și iubitori, e firesc să fim atât de influențați de ceea ce ni s-a întâmplat.

Ce-i de făcut?
(E o întrebare care mi-a rămas din comunism - titlul unei cărți despre formalismul rus in literatură, să precizez, mno)

Competența e ceva extrem de atrăgător, iar competența in ce a fost făcut și în ce e in prezent făcut e o competență lesnicioasă - găsim problemele, vinile: trecutul, educația, sărăcia, prostia, reaua voință și ce o mai fi. Și ne oprim.

Competența in ce e de făcut e grea - această competență presupune să găsești rezolvări și merite.
Să crezi că ele există, e un prim pas, apoi să fii atent.

 
Acuma, na, in postarea mea e despre ce eu încep în direcția asta, așa cum pot, atinsă cu siguranță și eu de locul în care trăiesc.

 
Nu zic să rezistăm în munți, zic să ne amintim că ne-a fost frică, zic să fim mândri că un popor analfabet a simțit că e rău cu rușii. Ce știm ca știința de ceva depinde de multe și necesită timp. Ceea ce simțim e ceva la care avem acces instantaneu.

 
Frica face vizibil binele și te îndepărtează de rău.
E o unealtă - nu are morală, conștiința, din astea.
E folosită deja și a dus la rezultatele pe care le vedem.
Hai să o folosim și privind alt fel.

Întrebare:
dacă trăiai în anii 40/50, ce votai?

Mai toți avem bunici sau străbunici care au votat împotriva a ceea ce aduceau rușii.
Asta e un prilej de mândrie pentru noi, nepoți sau strănepoți - e un merit al lor.

Hai să ne gândim ce merit ne vor recunoaște copiii și nepoții noștri peste niste ani - ce facem noi acum ca să fie ei mândri de noi in viitorul lor?

Cu oricine ai vota, ai dreptul.
Hai să avem și mândrie.

...

Postarea de azi, pe Facebook, la secțiunea Bună ziua, societate civilă.
Azi am citit un articol al unui jurnalist cunoscut - se referea la idiotizarea României.

Imi par foarte rau-facatoare aceste articole care gasesc ca oamenilor care voteaza altfel decat noi e ca sunt prosti. Daca crezi despre cineva ca e prost el nu o sa te dezamageasca - vorba mea.

Nu am postat parei despre situatia din perioada asta electorala, dar azi acel articol m-a determinat sa zic ceva. O fi fost bună rezistență prin cultură, dar rezistență prin coaching îmi pare o contradicție în termeni :)

Am produs această postare in care am folosit - am practicat ceea ce predicăm noi pe aici.
Cred că am acknowledge un punct de vedere nou, că arată că cred cu tărie că toți oamenii sunt ok, că e descriptivă, asertivă și, desigur, o ține langa adult-adult :)
Și am găsit sa pun și o întrebare la care nu am răspuns!

Așa că vă invit să citiți la mine pe pagina și să și share daca vi se pare util în contextul asta al alegerilor.

AER!

atentie empatie respect

@molcuț

"Hai, melcule,
Urcă muntele Fuji
dar molcuț, molcuț."
Kobayashi Issa

Facebook brings memories - this is from April 2, 2013

"I have life left with me still

And thy purpose to fulfil;

Yea a debt to pay thee yet:

Help me, sir, and so I will."

Thee, God, I come from - Gerard Manley Hopkins

(from this book I have - well - in front ;-))

imagine ARIPA - Stefan Câlțea

@”Locul privilegiat al norocului”

 

"Păltinișul a fost în tinerețe locul privilegiat al norocului meu. Acolo mi-am întâlnit maestrul spiritual, eu - iubitor și ascultător, el - riguros, dar blând, fără autoritarism" - Andrei Pleșu

Din textul trimis spre citire lui Gabriel Liiceanu, lansarea volumului "Am inventat Păltinișul", la Targul de carte Gaudeamus, decembrie 2024

Ocazie cu care pun aici ce am scris despre tehnica de antrenare (coaching!) a maestrului, mărturisită de cei doi.

Articol din revista de coaching de care m-am ocupat în 2011.

E miezul tehnicii noastre de Nestworking. Va invitam sa gustati!

Nestworking is a safe and supportive space where individuals can work together and evolve

 Well, am trecut la instrumente moderne

Chatgpt dixit:

Magda Bunea is the creator of the **Nestworking®** approach to group coaching.

Nestworking® is a coaching methodology designed to promote collaboration, connection, and personal growth within a group setting. The name "Nestworking®" combines "networking" with "nest," symbolizing a safe and supportive space where individuals can work together and evolve.

In this approach, the primary goal is to facilitate meaningful exchanges, allowing participants to explore their potential through mutual support, accountability, and sharing of experiences. The group dynamic is centered on creating trust and openness, making it a nurturing environment for both personal and professional development.

**Nestworking®** emphasizes:

1. **Collaboration over competition**: Participants help each other, offering insights, advice, and encouragement rather than viewing one another as competitors.

2. **Safe space for growth**: The group functions as a supportive community where individuals feel comfortable expressing themselves, sharing challenges, and celebrating successes.

3. **Holistic approach**: The method often blends coaching with elements of personal growth, emotional intelligence, and mindfulness to address both individual and collective needs within the group.

Nestworking® aims to help people deepen their relationships, enhance their leadership skills, and foster a sense of community, ultimately leading to greater success and fulfillment in both personal and professional lives.

//

2 observări:

- numele Nestworking nu a apărut așa - din combinația networking cu nest -, dar e un punct de vedere nou care mă face mai deșteaptă cu 80 de puncte de IQ

Așa că, da!, pot zice că un cuib e o plasa ideal de deasă in a asigura comfort (includ în sensul acestui cuvânt și faptul de a sprijini împreună) și respirație

- nu e vorba de mindfulness in preluarea (prea) frecventă a termenului, ci, cum spun adesea, de a acorda full attention to what one minds for in a specific endeavour in life.

Singurul sprijin in viata

 

Singurul meu sprijin în viață este corpul meu. - zise capul, privind de sus.

:)