"Dacă avem de ales între ”cunoaşte-te pe tine însuţi” şi
”alege-ţi un model” ne încurcăm.
La cunoaşte-te pe tine însuţi, o operaţiune de altfel utilă
şi lăudabilă, se pune problema în fond cine eşti, pentru că, aşa cum ne spunea
odată Constantin Noica dacă eşti Smerdeakov, chestia că să te cunoşti pe tine
însuţi nu e prea îmbucurătoare – ce afli? Afli că eşti o jigodie. Şi ce faci
după aia contează. Plus că de obicei lumea când îşi caută şi îşi obţine
identitatea, de obicei dă peste o identitate pozitivă: după ce te cunoşti pe
tine însuţi, cazi la învoială cu tine şi îţi spui ”una peste alta sunt băiat
bun”.
Chestia cu modelul e mai puţin riscantă, în sensul că te
trimite în afara ta. Te obligă să te laşi un pic în pace şi să cauţi puncte de
reper de jur împrejur. Şi întotdeauna e bine să treci prin faza asta – e
bine ca orice tânăr să traverseze un episod de admiraţie. Să-şi aleagă un
reper şi să încerce să îl copieze – riscul, de data asta, este să ajungi o
copie, un epigon – e plin de heideggereni în jurul nostru. Asta e iarăşi rău.
Până la urmă e o aventură acest drum şi aventura în sine e
mai importantă decât scopurile pe care ţi le propui." Andrei Plesu
de aici:
(transcriere MB)
Postări
