(intrebare pusa pe Romanian Managers Group)
Eu, ca preocupata de managementul poetic*,
am facut recurs la rigoare,
zicand ca trebuie definita mai intai problema:
pana sa vorbim despre ”cum” suntem... excelenţi -
de la managementul calitatii totale,
”calcand toate regulile” (sic!),
la ”hai sa miscam cascavalul” :) -
hai sa vedem ”ce” este excelenţa.
Fac o subliniere necesara:
In comunicarea de tip coaching pe care o practic
(chiar pana sa stiu ca se numeste asa!)
respect o regula esentiala:
nu pune niciodata o intrebare la care stii raspunsul.
!
(Vi se pare de la sine inteles?
Check it out your last question, where ever it is.)
Cand scriu aici, sunt eu in aceea stare
in care folosesc toate resursele interioare pe care le am,
in cel mai bun mod posibil?
Da.
Sunt alte momente in care nu se intampla asa?
Da.
Ce ma impiedica?
Acel Eu al meu care
se lasa lovit/criticat/neatent/subminat/urat si dus de/in directia loviturii/criticii/neatentiei/subminarii increderii/urii.
Ce pot face?
Doar ceea ce depinde de mine:
atentie, constientizare, incredere, iubire.
Ce este excelenţa?
Eu. Tu. Fiecare dintre noi,
atunci cand ne u r m ă m pe noi insine
cu atentie, constienti de tot ce se intampla,
cu incredere si iubire.
Cred cu tarie ca fiecare poate sa aleaga.
Am vazut oameni sufocati de
”nu fac tot ce pot pentru ca nu sunt apreciat” –
ajung la capatul vietii suparati ca nu au trait ceea ce le era in putinta.
Puterea de a alege sta in puterea de a te iubi,
de a avea valoare tu pentru tine,
de a avea incredere si respect tu in/pentru tine –
asa cred eu.
Dar dumneavoastra?
Un exercitiu pe care il puteti face este ’epitaful’:
„Aici zac eu. Nu mi-am pus in valoarea excelenta
pentru ca nu am fost lasat.”
Iata o intrebare foarte buna de antrenament
pentru excelenta in ceea ce faci:
Ceea ce fac ACUM SI AICI, fac pentru a obtine ceva in trecut (!!!)
sau pentru a obtine ceva acum, si in viitor?
Ce ne impiedica sa atingem excelenta (2)
Ce ne impiedica sa atingem excelenta (3)