NESTworking, un atelier de comunicare 'pe bune'

La şcoală, „atelierul” este locul în care practici ce ai învăţat 

şi, prin aceasta, înveţi mai mult. 

Curricula şcolară nu prevede materia comunicare, 

dar, oarecum paradoxal, programele de training ale organizaţiilor 

prevăd tot felul de „perfecţionări” în comunicare, 

ce pornesc de la presupoziţia că oamenii comunică bine, 

dar nu perfect...  

De unde şi marea network-iadă, beneficiul ultim. Dar începutul? 

Am observat cum oamenii sunt menţinuţi în 'confortul posibilităţii', 
ca să zic aşa - există programe care îi învaţă să îşi laude potenţialul,
care atrag pentru că e foarte plăcut că eşti confirmat în 
convingerea posmagiului (cu accent pe i): merit să îl înmoaie altul pentru mine. 

Iaca, nu. Atelierul e "un făcut" - 
în toate sensurile bune pe le oferă limba română, 
nu şi în cele rele, pe care tot ea le oferă. 
E un făcut foarte asemănător cu 
antrenamentele sportive - 
unde antrenorul chiar a practicat la un nivel înalt
ceea ce antrenează.
 

NESTworking e numele pe care l-am pus dinadins atelierului, în opoziţie cu foarte cunoscutul networking, tocmai pentru a accentua că, înainte de a fi o cale de a dezvolta o reţea folosind comunicarea, e nevoie de practică şi dezvoltare a ei într-un mediu care să ofere încredere, respect şi foarte multă atenţie. 

Aşa ceva se întâmplă în coaching. Da, e un cuvânt pe care putem să îl folosim în varianta lui românească: antrenare. Interesant de observat e că atunci când s-a vorbit oficial despre coaching în USA, în anii 70, la noi domnul Constantin Noica practica.. antrenarea la Paltiniş. Şi în acest caz esenţială era atenţia la celălalt: ”N-am nicio tehnică. Am dragoste. Când întâlnesc un tânăr el devine brusc mai important decât mine însumi”, zicea. 
Am să spun - pentru că aşa e - că asta mi se întâmplă şi mie, folosesc tot ce am învăţat în viaţa mea, dar în acea întâlnire sunt cu totul acolo pentru celălalt. 

NESTworking este structurat în două module:

• primul modul va fi centrat pe comunicarea nonverbală cu alţii şi cu sine, în contextul celebrei observaţii „Când mere, gândeşti că scrie”.
• al doilea modul va fi centrat pe comunicarea verbală, în contextul frecventei aşteptări „Dacă-ţi zic, gândesc că meri.”

Revista de Povestiri este organizatorul cel mai bun pentru o astfel de antrenare:  cei care o fac chiar walk the talk.

Micul banner făcut de ei ilustrează bine-bine ce o să se întâmple:
acea joacă serioasă, vizibilă la copii: ei fac ceva.
De aceea, există o 'admitere' :)
Să faci ceva: să spui ce vrei să îmbunătăţeşti şi pentru ce.

Brancuşi spunea că
'Nu e greu să faci un lucru, ci să te pui în starea de a-l face'
Vă invit!
(ca să citez minunata vorbă a unui cunoscut antrenor de imaginaţie, mov)

Ce, şi cum, şi de făcut, aici:
http://www.revistadepovestiri.ro/nestworking/