Comunicarea seducătoare pentru adulţi* (2)

O definiţie mai modernă a seducţiei (dincolo de cea tradiţional arondată comunicării între sexe) ar fi că e un mix de comunicare cu scopul de a ieşi din anonimat, de a fi observat şi ”ales”. Dar şi aşa, definitorie rămâne preocuparea pentru a crea şi menţine o imagine atractivă, care să ajute persoana să obţină ce vrea, fără să se pună accent pe autenticitatea relaţiei şi pe recunoaşterea celuilalt ca fiind valoros, respectat şi iubit aşa cum e.

Conţinut nedefinit versus conţinut definit este ceea ce face diferenţa dintre seducţie şi comunicarea seducătoare, dintre ambiguitatea afirmaţiei ”eu nu cuceresc, ci mă supun” (Casanova) şi claritatea îndemnului ”şezi lângă mine” (Upanişade), sau ”mergi alături de mine” (Albert Camus) – sau ”win-win” (lansat în 1920 de către Mary Parker Follett, în primele abordări ale managementului resurselor umane.)

Conţinutul nedefinit este ”vrăjeală”, o comunicare în care cel cu care comunici nu contează, o comunicare ce lasă dinadins neclarităţi pentru a fi valabilă în cazul oricui. Într-o astfel de relaţie de comunicare, nici emiţătorul, nici receptorul nu sunt cu adevărat prezenţi, e un joc de ”imagini de sine” – o minciună, care însă are avantajul de a oferi beneficiul aşteptat în cazul scenariului de viaţă ”implementat” voluntar (dar, paradoxal, neconştientizat). 

Comunicarea seducătoare este cea care nu numai că defineşte conţinutul, dar îl şi rafinează: aplică şi spiritul de geomatrie, şi pe cel de fineţe (cum spunea Pascal). Altfel spus, e şi din cap, şi din inimă, are şi IQ, şi EIQ – oferă claritate şi informaţii, dar este şi empatică, atentă să dăruiască şi să primească. Cheia comunicării seducătoare este tocmai schimbul de daruri făcut unul altuia, cu sinceritate şi respect. Iar darul este de fapt fiecare dintre cei doi care comunică – eul nou - ”eu împreună cu tine” - recunoscut şi apreciat de către fiecare în parte.

(fragmente din articolul omonim, în curs de apariţie) 

*Cartea Games People Play, de Eric Berne, a fost tradusă în româneşte cu titlul Jocuri pentru adulţi, variantă lingvistică de-a dreptul seducătoare, cu efect în volumul vânzărilor. Ca şi în cazul cărţii, şi aici ”adult” descrie acea stare a eului în care persoana este cu totul prezentă şi înţelege acel ”aici şi acum” în care se află.

 Comunicarea seducătoare (1)