Managementul se ocupă de obiectivele organizaţiei,
şi comunicarea pe care trebuie să o încurajeze este cea
deschisă, liberă, creativă, "formatătă" de rezultatele vizate.
Dacă începi să observi cum cultura organizaţională
"încremeneşte în proces" - angajaţii petrec timp în discuţii
cu miză falsă sau în bârfe "'îndrăzneţe" în spaţii sigure (!),
semnalul este că organizaţia e manipulată de agende ascunse.
Limitarea libertăţii de creaţie în interiorul unei organizaţii,
amendarea percepţiei realităţii (pieţei) ca fiind rău-făcătoare,
implementarea unui mecanism de tip totalitar
într-o activitate care se bizuie pe toţi ca să aibă rezultate
este un non-sens, o prostie - a nonsense.
Astfel exercitată, "puterea managerială" are viaţă mai scurtă
decât cea politică din simplul fapt că
rezultatul managementului e definit SMART:
specific, measurable, attainable, relevant,
and time-bound.
Un altfel de "smart" decât cel la care se referă
Noam Chomsky în cazul societăţilor, în general.
Postări
